8 definiții pentru obidnic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
obidnic, ~ă a [At: SĂGHINESCU, V. 62 / V: (îrg) ~irnic / Pl: ~ici, ~ice / E: vsl обидьнъ] (Reg) 1 Slab. 2 Bolnăvicios. 3 Infirm. 4 Miop. 5 Chior.
OBIDNIC, -Ă, obidnici, -e, adj. (Regional) Slab, neajutorat, invalid. (Substantivat) Nu-i păcat de d-zeu din om teafăr, sănătos, să mă lași un obidnic? SEVASTOS, la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OBIDNIC, -Ă, obidnici, -ce, adj. (Reg.; adesea substantivat) Slab, neajutorat; invalid. – Slav (v. sl. obidĩnŭ).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
obídnic și -rnic, -ă adj. (vsl. obidĭnŭ, vrednic de dispreț). Rar. Slab, invalid.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
obirnic, ~ă a vz obidnic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OBIDNIC adj. v. chircit, degenerat, închircit, nedezvoltat, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sfrijit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
obidnic adj. v. CHIRCIT. DEGENERAT. ÎNCHIRCIT. NEDEZVOLTAT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRICĂJIT. PRIZĂRIT. SFRIJIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
obidnic, obidnică, obidnici, obidnice, adj. (înv.) slab, invalid.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
obidnic, obidnicăadjectiv
- 1. Invalid, neajutorat, slab. DLRLC DLRMsinonime: invalid neajutorat slab
- Nu-i păcat de d-zeu din om teafăr, sănătos, să mă lași un obidnic? SEVASTOS, la TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- obidĭnŭ DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.