2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obicnit, ~ă a [At: N. TEST. (1648) / Pl: ~iți, ~e / E: obicni] (Înv) 1 a Obișnuit. 2 a Caracteristic. 3 sns Datină.

obicnít n., pl. e. Cod. Vor. Obiceĭ.

obicni v [At: PSALT. 226 / V: (reg) ~ihni / Pzi: ~nesc / E: slv обикнѫти] (Înv) 1 A învăța. 2 A obișnui. 3 A suferi. 4 A tolera.

obicnésc v. tr. (vsl. obyknonti). Vechĭ. Primesc, învăț. Tolerez. V. intr. Locuĭesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OBICNÍ vb. v. accepta, admite, concepe, îndura, îngădui, pătimi, păți, permite, răbda, suferi, suporta, tolera, trage.

obicni vb. v. ACCEPTA. ADMITE. CONCEPE. ÎNDURA. ÎNGĂDUI. PĂTIMI. PĂȚI. PERMITE. RĂBDA. SUFERI. SUPORTA. TOLERA. TRAGE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

obicní (-nésc, -ít), vb.1. A învăța să, a primi. – 2. A admite, a tolera. Sl. obyknąti (Tiktin). Sec. XVI, înv.

Intrare: obicnit
obicnit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obicnit
  • obicnitul
  • obicnitu‑
  • obicni
  • obicnita
plural
  • obicniți
  • obicniții
  • obicnite
  • obicnitele
genitiv-dativ singular
  • obicnit
  • obicnitului
  • obicnite
  • obicnitei
plural
  • obicniți
  • obicniților
  • obicnite
  • obicnitelor
vocativ singular
plural
Intrare: obicni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obicni
  • obicnire
  • obicnit
  • obicnitu‑
  • obicnind
  • obicnindu‑
singular plural
  • obicnește
  • obicniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • obicnesc
(să)
  • obicnesc
  • obicneam
  • obicnii
  • obicnisem
a II-a (tu)
  • obicnești
(să)
  • obicnești
  • obicneai
  • obicniși
  • obicniseși
a III-a (el, ea)
  • obicnește
(să)
  • obicnească
  • obicnea
  • obicni
  • obicnise
plural I (noi)
  • obicnim
(să)
  • obicnim
  • obicneam
  • obicnirăm
  • obicniserăm
  • obicnisem
a II-a (voi)
  • obicniți
(să)
  • obicniți
  • obicneați
  • obicnirăți
  • obicniserăți
  • obicniseți
a III-a (ei, ele)
  • obicnesc
(să)
  • obicnească
  • obicneau
  • obicni
  • obicniseră
obihni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)