8 definiții pentru oștează osteză oștază oștez


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

oștea sf [At: (a. 1785) ap. KLEIN, D. 148 / V: (reg) hoșteațe sfp, ~tază, ~ez, ~eză, uștez sn / Pl: ~eze și (1-2, rar) ~ezi / E: mg hóstád] 1 (Trs, mpl) Cartier situat la marginea unui oraș Si: mahala, suburbie. 2 (Lpl) Grup izolat de case la marginea satului. 3 (Lpl) Pârleazuri peste îngrădituri.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OȘTEÁZĂ s. v. mahala, periferie, suburbie.

oștea s. v. MAHALA. PERIFERIE. SUBURBIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

oștéz (-ze), s. n. – (Trans., înv.) Mahala, periferie. – Var. oșteză. Germ. Hofstadt, prin intermediul mag. hóstát (Gáldi, Dict., 148). – Der. oștezean, adj. (de mahala).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

oșteáză, oștéze, s.f. (reg.) 1. cartier al unui oraș, mahala. 2. grup de case la marginea satului.

Intrare: oștează
oștează substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oștea
  • oșteaza
plural
  • oșteze
  • oștezele
genitiv-dativ singular
  • oșteze
  • oștezei
plural
  • oșteze
  • oștezelor
vocativ singular
plural
osteză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oștază
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oștez
  • oștezul
  • oștezu‑
plural
  • oșteze
  • oștezele
genitiv-dativ singular
  • oștez
  • oștezului
plural
  • oșteze
  • oștezelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)