Definiția cu ID-ul 1354891:
Tezaur
NĂBĂSĂDITOR, -OĂRE adj. (Regional) Tăcut, morocănos (Cosniciu de Jos-Șimleu Silvaniei). alr i 1 573/298. Om năbăsăditor. ib. – pl.: năbăsăditori, -oare. – pref. ne- + băsădi + suf. -tor.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de AndreiT26
- acțiuni