11 definiții pentru numit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NUMIT, -Ă, numiți, -te, adj. 1. Care poartă numele sau porecla de..., cu numele de..., al cărui nume este... ♦ Care a fost citat mai înainte, al cărui nume s-a pomenit mai înainte. 2. (Înv.) Cunoscut, renumit, celebru. – V. numi.

NUMIT, -Ă, numiți, -te, adj. 1. Care poartă numele sau porecla de..., cu numele de..., al cărui nume este... ♦ Care a fost citat mai înainte, al cărui nume s-a pomenit mai înainte. 2. (Înv.) Cunoscut, renumit, celebru. – V. numi.

numit, ~ă [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 48/12 / V: (înv) ~meit, (reg) lu~ / Pl: ~iți, ~e / E: numi1] 1-2 smf, a (Precedând numele la care se referă) (Persoană) care poartă numele de... 3 a (Rar; îe) A fi ~ din botez A fi nebun. 4 a Care a fost pomenit, citat mai înainte. 5 a (Îvp) Prevăzut. 6 a (Îvp) Fixat. 7 a (Îvp) Renumit. 8 sm (Îvr) Însărcinat cu o misiune. 9 sm (Îvr; pex) Împuternicit.

NUMIT, -Ă, numiți, -te, adj. 1. Care a fost citat mai înainte, al cărui nume s-a pomenit mai înainte. Copilărise cu Ciubăr-vodă cu care învățase carte la dascalul Pascal din Podul Iloaiei, ce știa toată Alexandria pe de rost, făcută de numitul dascal Pascal. NEGRUZZI, S. I 246. ◊ (Substantivat, mai ales în limbajul juridic și administrativ) Numiții au fost trimiși în judecată. 2. (Învechit) Cunoscut, renumit, celebru. Cadre... zugrăvite de cei mai numiți zugravi. GOLESCU, Î. 72.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+numit adj. m., s. m., pl. numiți; adj. f., s. f. numită, pl. numite (și: numitul + nume propriu)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NUMIT adj. denumit, intitulat, poreclit, supranumit, zis, (înv.) titluit. (Al. Golescu, numit Arăpilă.)

NUMIT adj. v. celebru, faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit.

NUMIT adj. denumit, intitulat, poreclit, supranumit, zis, (înv.) titluit. (Al. Golescu, ~ Arăpilă.)

numit adj. v. CELEBRU. FAIMOS. ILUSTRU. MARE. RENUMIT. REPUTAT. VESTIT.

Intrare: numit
numit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • numit
  • numitul
  • numitu‑
  • numi
  • numita
plural
  • numiți
  • numiții
  • numite
  • numitele
genitiv-dativ singular
  • numit
  • numitului
  • numite
  • numitei
plural
  • numiți
  • numiților
  • numite
  • numitelor
vocativ singular
plural
lumit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lumit
  • lumitul
  • lumi
  • lumita
plural
  • lumiți
  • lumiții
  • lumite
  • lumitele
genitiv-dativ singular
  • lumit
  • lumitului
  • lumite
  • lumitei
plural
  • lumiți
  • lumiților
  • lumite
  • lumitelor
vocativ singular
plural
numeit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

numit, numiadjectiv

  • 1. Care poartă numele sau porecla de..., cu numele de..., al cărui nume este... DEX '98 DEX '09
    • 1.1. Care a fost citat mai înainte, al cărui nume s-a pomenit mai înainte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Copilărise cu Ciubăr-vodă cu care învățase carte la dascalul Pascal din Podul Iloaiei, ce știa toată Alexandria pe de rost, făcută de numitul dascal Pascal. NEGRUZZI, S. I 246. DLRLC
      • format_quote (și) substantivat (Mai ales în limbajul juridic și administrativ) Numiții au fost trimiși în judecată. DLRLC
  • 2. învechit Celebru, cunoscut, renumit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cadre... zugrăvite de cei mai numiți zugravi. GOLESCU, Î. 72. DLRLC
etimologie:
  • vezi numi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.