2 definiții pentru norurea
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
norurea sf [At: F (1871), 326 / Pl: ? / E: nororă + -ea cf sorurea] (Pop; rar; șhp) 1-2 Noră (1) (tânără) Si: (pop; rar) norioară (1-2), noriță (1-2), norucă (1-2), noruliță (1-2), noruță (1-2).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
norurea s.f. (reg.) noră, noruliță, norucă, noruță.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: norurea
norurea substantiv feminin
substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |