NIOAGĂ s. f. (Regional) 1. Om murdar, neîngrijit (2). Neoagele astea de ungureni nu-și schimbă cămașa decît la sf. Gheorghe ori sf. Dumitru. al lupului, p. g. 182. ♦ (În forma nioacă) Om cu picioarele strîmbe. com. din STRAJA-RĂDĂUȚI. 2. Cal neputincios, slab, urît. v. mîrțoagă. cf. dr. v, 108. – pl.: nioage. – Și: nioacă, neoagă s. f. – Etimologia necunoscută.