3 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nimurici [At: DLR / V: ~igi, ~rugi / Pzi: ~cesc / E: nimuric] 1-2 vtr (Trs) A (se) schilodi. 3 vr (Reg) A se chirci. 4 vr (Reg) A se gârbovi.

nimuric, ~ă smf, a [At: F (1890), 38 / V: niomor~, ~ig, ~rug, niumurug / Pl: ~ici, ~ice / E: mg nymorék] 1-2 (Trs) (Om) neputincios. 3-4 (Trs) (Om) infirm din naștere. 5-6 (Trs) (Om) mic de statură Si: pipernicit, pitic. 7-8 (Trs) (Cal) șchiop. 9-10 (Trs) (Cal) slab și bătrân. 10-11[1] (Reg) (Om) care cerșește. 12-13 (Reg) (Om) sărac.

  1. Numerotare incorectă: 10-11 după 10 LauraGellner

nimurig, ~ă smf, a vz nimuric

nimurug, ~ă smf, a vz nimuric

niomoric, ~ă a, smf vz nimuric

niumurug, ~ă smf vz nimuric

NIMURÍC s. m. (Transilv.) Om slab și pipernicit, schilod. Strîmbă-Lemne, văzîndu-se rușinat de nimuricul acela, dă să pună mîna pe el, numai o-mpinsătură să-i deie. RETEGANUL, P. III 63.

NIMURÍC s. m. (Reg.) Om slab și pipernicit; schilod. – Magh. nyomorék.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NIMURÍC s. v. liliputan, pitic.

nimuric s. v. LILIPUTAN. PITIC.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

nimuríc (nimuríci), s. m. – (Trans.) Pitic, stîrpitură. – Var. nimurig. Mag. nyomorék (Candrea).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nimuricí, nimuricésc, vb. IV (reg.) 1. a (se) schilodi. 2. (refl.) a se chirci; a se cocoșa, a se gârbovi.

nimuríc, nimurícă, s.m. și f. (reg.) 1. om bicisnic, neputincios, slăbănog, infirm (din naștere); om mic de statură, pipernicit, pitic. 2. cel șchiop. 3. om sărac; cerșetor.

nimuríc, nimurici, (nemuric), s.m. – (reg.) (ref. la oameni) 1. Mic, scund, pipernicit, pitic. 2. Neputincios, slăbănog, infirm, schilod (malformație a oaselor din naștere): „Plinu-i iadu de voinici / Și raiu de nemurici” (Lenghel, 1979: 166). – Din magh. nyomorék „infirm, invalid” (Candrea, cf. DER; DLRM, MDA).

nimuríc, -i, (nemuric), s.m. – (ref. la oameni) 1. Mic, scund, pipernicit. 2. Schilod (malformație a oaselor din naștere): „Plinu-i iadu de voinici / Și raiu de nemurici” (Lenghel 1979: 166). – Din magh. nyomorék „infirm, invalid”.

Intrare: nimurici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nimurici
  • nimuricire
  • nimuricit
  • nimuricitu‑
  • nimuricind
  • nimuricindu‑
singular plural
  • nimuricește
  • nimuriciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nimuricesc
(să)
  • nimuricesc
  • nimuriceam
  • nimuricii
  • nimuricisem
a II-a (tu)
  • nimuricești
(să)
  • nimuricești
  • nimuriceai
  • nimuriciși
  • nimuriciseși
a III-a (el, ea)
  • nimuricește
(să)
  • nimuricească
  • nimuricea
  • nimurici
  • nimuricise
plural I (noi)
  • nimuricim
(să)
  • nimuricim
  • nimuriceam
  • nimuricirăm
  • nimuriciserăm
  • nimuricisem
a II-a (voi)
  • nimuriciți
(să)
  • nimuriciți
  • nimuriceați
  • nimuricirăți
  • nimuriciserăți
  • nimuriciseți
a III-a (ei, ele)
  • nimuricesc
(să)
  • nimuricească
  • nimuriceau
  • nimurici
  • nimuriciseră
nimurigi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nimurugi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: nimurici
nimurici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: nimuric
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nimuric
  • nimuricul
  • nimuricu‑
plural
  • nimurici
  • nimuricii
genitiv-dativ singular
  • nimuric
  • nimuricului
plural
  • nimurici
  • nimuricilor
vocativ singular
  • nimuricule
  • nimurice
plural
  • nimuricilor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nimuric nimurică

etimologie: