2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEMÉRNIC, -Ă, nemernici, -ce, adj., s. m. și f. 1. (Om) ticălos, infam, mârșav. ♦ (Om) de nimic, fără valoare; nevrednic, neputincios. 2. (Pop.) (Om) vrednic de milă, sărman. 3. (Înv.) (Om) străin, pribeag, pripășit. – Din sl. namĕrĩnŭ „care vine”.

NEMÉRNIC, -Ă, nemernici, -ce, adj., s. m. și f. 1. (Om) ticălos, infam, mârșav. ♦ (Om) de nimic, fără valoare; nevrednic, neputincios. 2. (Pop.) (Om) vrednic de milă, sărman. 3. (Înv.) (Om) străin, pribeag, pripășit. – Din sl. namĕrĩnŭ „care vine”.

nemernic, ~ă [At: CORESI, L. 63/3 / V: (îrg) ni~, (reg) nă~ / Pl: ~ici, ~ice / E: slv намѣрьнъ „care vine”] 1-2 smf, a (Îrg) (Persoană) care a venit din altă parte Si: pribeag, venetic. 3 a (Bis) Trecător. 4-5 smf, a (Înv) Adept. 6-7 smf, a (Îrg) (Om) fără căpătâi Si: rătăcitor, vagabond. 8-9 smf, a (Om) care este vrednic de milă1 Si: sărac, sărman, nefericit, (liv) mizer. 10-11 smf, a (Înv) (Om) neputincios. 12-13 smf, a (Înv) (Om) nepriceput (13). 14-15 smf, a (Om) incapabil. 16 a (Rar; d. obiecte) Sărăcăcios. 17 a (Rar; d. obiecte) Mic. 18 a (Înv; d. abstracte) Care este fără valoare, fără importanță Si: banal, meschin. 19-20 smf, a (Persoană) care are un caracter josnic. 21-22 smf, a (Pex) (Persoană) care comite acte josnice. 23-24 smf, a (Om) lipsit de scrupule Si: infam, mârșav, mișel, mizerabil, netrebnic, păcătos, ticălos. 25 a (Reg) Mândru.

NEMÉRNIC, -Ă, nemernici, -e, adj. 1. Ticălos, mișel, mîrșav, infam. Făcu trei pași și bătu pe nemernicii boieri în frunte și-n piept. SADOVEANU, O. VII 74. Craiu-nchide cu groază ochii săi; Cunoaște ce nemernic a fost și, de văpăi Cuprins, mai tare plînge Și-l arde-n suflet vina. COȘBUC, P. II 184. ♦ De nimic, fără valoare, nevrednic, neputincios. Se socotea nemernică, umilită. SLAVICI, N. II 207. N-a apucat să ridice nemernicul mîna și a picat grămadă, trăsnit. CARAGIALE, O. III 194. Norocul, știi, atîrnă de la un fir de ață, Slab omului nemernic, bun celui iscusit. ALECSANDRI, T. II 108. Traiul vostru să fie mîrșav și nemernic. NEGRUZZI, S. I 233. ◊ (Substantivat) Ce te-ai culcat aici, nemernice, să te vadă împărătița și să fugă din grădină, scîrbită de urîțenia ta? VISSARION, B. 26. Nemernicii nu se bat de față. ISPIRESCU, M. V. 50. 2. Vrednic de milă, sărman, jalnic. Nemernic este omul ce n-a-ntîlnit pe cale O gingașă păreche în cursul vieții sale. ALECSANDRI, P. III 153. Acum trupa cam șchioapă, cam nemernică, era plină de... speranță în viitoriul ei. NEGRUZZI, S. I 343. ◊ (Substantivat) Din vîrful acestui codru, mai aruncăm, nemernicii de noi, cîte-o căutătură jalnică spre munții Neamțului. CREANGĂ, A. 125. 3. (Învechit) Străin, pribeag, pripășit. Nu te bucura așa degrabă, că încă ești nemernică pe aceste locuri. CREANGĂ, P. 95. Se găsea nemernic, pribegit din țara sa. NEGRUZZI, S. I 117. – Variantă: nimérnic, -ă (SBIERA, P. 49) adj.

NEMÉRNIC ~că (~ci, ~ce) și substantival (despre persoane) 1) Care este de nimic; lipsit de valoare; netrebnic. 2) Care este în stare să comită fapte nedemne; infam; josnic; abject; afurisit; ticălos; mârșav; netrebnic. 3) înv. Care trezește compătimire; nenorocit; netrebnic. 4) înv. Care a venit din altă parte; venetic. /<sl. namĕrinu

nemernic a. și m. 1. străin: se găsia nemernic, pribegit din țara sa NEGR.; fig. sufletu-i nemernic, gându-i rătăcit AL.; 2. vagabond; 3. om de nimic, ticălos: a băut ca un nemernic ISP. [Derivat din nemeri: sensul peiorativ modern e motivat de accepțiunea intermediară «vagabond»].

nemérnic, -ă adj. (vsl. namĭerĭnikŭ, sîrb. namernik, care se nemerește, care vine din întîmplare. V. nemeresc). Vechĭ. Străin, vagabond. Azĭ. Om de nimic, păcătos, ticălos. – La Con. 276 și 278 ni-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nemérnic adj. m., s. m., pl. nemérnici; adj. f., s. f. nemérnică, pl. nemérnice

nemérnic adj. m., s. m., pl. nemérnici; f. sg. nemérnică, g.-d. art. nemérnicei, pl. nemérnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEMÉRNIC adj. v. biet, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman.

NEMÉRNIC adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, pribeag, pripășit, slăbănog, străin, venetic.

nemernic adj., s. v. INCAPABIL. NECAPABIL. NEPUTINCIOS. PRĂPĂDIT. PRIBEAG. PRIPĂȘIT. SLĂBĂNOG. STRĂIN. VENETIC.

nemernic adj. v. BIET. NENOROCIT. NEVOIAȘ. SĂRAC. SĂRMAN.

NEMERNIC adj., s. 1. adj., s. abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mîrșav, nedemn, nelegiuit, netrebnic, ticălos, (pop.) becisnic, (înv. și reg.) ticăit, (reg.) pălăvatic, proclet, (Ban.) bedaș, (înv.) fărădelege, vil, (fig.) infect, murdar. (Un om ~.) 2. adj. infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mîrșav, nedemn, nelegiuit, netrebnic, rușinos, scelerat, ticălos, (livr.) ignobil, sacrileg, (înv. și pop.) parșiv, scîrnav, (Mold.) chiolhănos, (înv.) blestemățesc, fărădelege, scîrbavnic, scîrbelnic, scîrbit, veri-gaș, verigășos, (fig.) murdar, spurcat. (Faptă ~.) 3. s. bandit, ticălos, tîlhar. (Un ~ de negustor.)

Intrare: nemernic (adj.)
nemernic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemernic
  • nemernicul
  • nemernicu‑
  • nemernică
  • nemernica
plural
  • nemernici
  • nemernicii
  • nemernice
  • nemernicele
genitiv-dativ singular
  • nemernic
  • nemernicului
  • nemernice
  • nemernicei
plural
  • nemernici
  • nemernicilor
  • nemernice
  • nemernicelor
vocativ singular
plural
nimernic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nimernic
  • nimernicul
  • nimernică
  • nimernica
plural
  • nimernici
  • nimernicii
  • nimernice
  • nimernicele
genitiv-dativ singular
  • nimernic
  • nimernicului
  • nimernice
  • nimernicei
plural
  • nimernici
  • nimernicilor
  • nimernice
  • nimernicelor
vocativ singular
plural
Intrare: nemernică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemernică
  • nemernica
plural
  • nemernice
  • nemernicele
genitiv-dativ singular
  • nemernice
  • nemernicei
plural
  • nemernice
  • nemernicelor
vocativ singular
  • nemernică
  • nemernico
plural
  • nemernicelor
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nimernică
  • nimernica
plural
  • nimernice
  • nimernicele
genitiv-dativ singular
  • nimernice
  • nimernicei
plural
  • nimernice
  • nimernicelor
vocativ singular
  • nimernică
  • nimernico
plural
  • nimernicelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nemernic, -ă nemernică nimernic nimernică

  • 1. (Om) ticălos, infam, mârșav.
    exemple
    • Făcu trei pași și bătu pe nemernicii boieri în frunte și-n piept. SADOVEANU, O. VII 74.
      surse: DLRLC
    • Craiu-nchide cu groază ochii săi; Cunoaște ce nemernic a fost și, de văpăi Cuprins, mai tare plînge Și-l arde-n suflet vina. COȘBUC, P. II 184.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Om) de nimic, fără valoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: neputincios nevrednic attach_file 6 exemple
      exemple
      • Se socotea nemernică, umilită. SLAVICI, N. II 207.
        surse: DLRLC
      • N-a apucat să ridice nemernicul mîna și a picat grămadă, trăsnit. CARAGIALE, O. III 194.
        surse: DLRLC
      • Norocul, știi, atîrnă de la un fir de ață, Slab omului nemernic, bun celui iscusit. ALECSANDRI, T. II 108.
        surse: DLRLC
      • Traiul vostru să fie mîrșav și nemernic. NEGRUZZI, S. I 233.
        surse: DLRLC
      • Ce te-ai culcat aici, nemernice, să te vadă împărătița și să fugă din grădină, scîrbită de urîțenia ta? VISSARION, B. 26.
        surse: DLRLC
      • Nemernicii nu se bat de față. ISPIRESCU, M. V. 50.
        surse: DLRLC
  • 2. popular (Om) vrednic de milă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: jalnic sărman attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nemernic este omul ce n-a-ntîlnit pe cale O gingașă păreche în cursul vieții sale. ALECSANDRI, P. III 153.
      surse: DLRLC
    • Acum trupa cam șchioapă, cam nemernică, era plină de... speranță în viitoriul ei. NEGRUZZI, S. I 343.
      surse: DLRLC
    • Din vîrful acestui codru, mai aruncăm, nemernicii de noi, cîte-o căutătură jalnică spre munții Neamțului. CREANGĂ, A. 125.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Nu te bucura așa degrabă, că încă ești nemernică pe aceste locuri. CREANGĂ, P. 95.
      surse: DLRLC
    • Se găsea nemernic, pribegit din țara sa. NEGRUZZI, S. I 117.
      surse: DLRLC

etimologie: