4 definiții pentru nimeritor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
nimeritor, ~oare a [At: MINEIUL (1776), 82r/1 / V: nem~, nemritoriu / Pl: ~i, ~oare / E: nimeri + -tor] (Înv) 1 a Care descoperă ceva din întâmplare. 2 a (Pex) Iscusit în găsirea soluțiilor, a metodelor etc. 3 a Care nimerește la țintă. 4 sm Țintaș.
nemeritor, ~oare a vz nimeritor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nemeritoriu, ~oare a vz nimeritor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
nimeritor, nimeritoare, adj. (înv.) 1. care găsește, care descoperă; iscusit, priceput. 2. care nimerește la țintă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: nimeritor
nimeritor adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
nemeritor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nemeritoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)