2 intrări
11 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNFURNICA, pers. 3 înfurnică, vb. I. Tranz. impers. (Pop.) A fi cuprins de furnicături, de fiori, a simți înțepături pe piele. – În + furnică.
înfurnica vtrm [At: ȚICHINDEAL, F. 17/22 / Pzi: 3 înfurnică / E: în- + furnică] 1-2 (D. piele) (A face să fie sau) a fi cuprins de furnicături.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înfurnicare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~cări / E: înfurnica] 1 Senzație de a fi cuprins de furnicături Si: înfurnicătură (1). 2 (Fig) Înfiorare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNFURNICA, pers. 3 înfurnică, vb. I. Tranz. impers. A fi cuprins de furnicături, de fiori, a simți înțepături pe piele. – În + furnică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înfurnicà v. a se înfiora de frică: mi se înfurnică pielea când aud de ele PANN. [v. furnicà].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
furníc, a -á v. intr. (lat. formico, -áre; it. formicare, vfr. formier, nfr. fourmiller, sp. hormigar, pg. fornigar). Foĭesc, mișun: Jidaniĭ furnică pe la bariere, furnică tîrgu de Jidanĭ. Fig. Abund: această carte furnică de greșelĭ, greșelile furmică pin această carte. Am mîncărime pe supt pele (ca la simptomele frugurilor, la electrizare, la frică ș. a.): îmĭ furnică picĭoarele. A te furnica (saŭ înfurnica) v. refl. impers. Simt furnicăturĭ: mă furnică pin picĭoare, pe supt pele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înfurnica (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 înfurnică, imperf. 3 pl. înfurnicau; conj. prez. 3 să înfurnice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înfurnica (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 înfurnică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înfurnica vb., ind. prez. 3 sg. înfurnică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNFURNICA vb. v. furnica.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înfurnica vb. v. FURNICA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (VT10) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — | ||
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
înfurnicaverb
- 1. A fi cuprins de furnicături, de fiori, a simți înțepături pe piele. DEX '09sinonime: furnica
etimologie:
- În + furnică DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.