2 intrări

6 definiții

înforma [At: ZILOT, C, 353 / V: ~fur~ / Pzi: ~mez / E: în + formă] 1-2 vtr (Înv) A (se) constitui. 3 vr A se transforma. 4 vr (Reg) A lua o formă frumoasă. 5 vr (Pex) A se găti.

înformat, ~ă a [At: VÎRCOL, V / V: ~fur~ / Pl: ~ați, ~e / E: înforma] (Îrg) 1 Format. 2 Gătit.

ÎNFORMÁ, înformez, vb. I. Tranz. (Învechit) A forma, a alcătui. Neasemănările înformează... geniul limbilor și desparte o limbă de alta. RUSSO, S. 87. [Hotarul județului] apucă pe la Mihăileni... înformînd un cot cu Molnița. I. IONESCU, D. 10.

ÎNFORMÁ vb. v. alcătui, compune, constitui, forma.

înformát, -ă, adj. (reg., înv.) 1. format. 2. gătit, chichit.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

înforma vb. v. ALCĂTUI. COMPUNE. CONSTITUI. FORMA.

Intrare: înforma
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înforma
  • ‑nforma
  • înformare
  • ‑nformare
  • înformat
  • ‑nformat
  • înformatu‑
  • ‑nformatu‑
  • înformând
  • ‑nformând
  • înformându‑
  • ‑nformându‑
singular plural
  • înformea
  • ‑nformea
  • înformați
  • ‑nformați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înformez
  • ‑nformez
(să)
  • înformez
  • ‑nformez
  • înformam
  • ‑nformam
  • înformai
  • ‑nformai
  • înformasem
  • ‑nformasem
a II-a (tu)
  • înformezi
  • ‑nformezi
(să)
  • înformezi
  • ‑nformezi
  • înformai
  • ‑nformai
  • înformași
  • ‑nformași
  • înformaseși
  • ‑nformaseși
a III-a (el, ea)
  • înformea
  • ‑nformea
(să)
  • înformeze
  • ‑nformeze
  • înforma
  • ‑nforma
  • înformă
  • ‑nformă
  • înformase
  • ‑nformase
plural I (noi)
  • înformăm
  • ‑nformăm
(să)
  • înformăm
  • ‑nformăm
  • înformam
  • ‑nformam
  • înformarăm
  • ‑nformarăm
  • înformaserăm
  • ‑nformaserăm
  • înformasem
  • ‑nformasem
a II-a (voi)
  • înformați
  • ‑nformați
(să)
  • înformați
  • ‑nformați
  • înformați
  • ‑nformați
  • înformarăți
  • ‑nformarăți
  • înformaserăți
  • ‑nformaserăți
  • înformaseți
  • ‑nformaseți
a III-a (ei, ele)
  • înformea
  • ‑nformea
(să)
  • înformeze
  • ‑nformeze
  • înformau
  • ‑nformau
  • înforma
  • ‑nforma
  • înformaseră
  • ‑nformaseră
Intrare: înformat
înformat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înformat
  • ‑nformat
  • înformatul
  • înformatu‑
  • ‑nformatul
  • ‑nformatu‑
  • înforma
  • ‑nforma
  • înformata
  • ‑nformata
plural
  • înformați
  • ‑nformați
  • înformații
  • ‑nformații
  • înformate
  • ‑nformate
  • înformatele
  • ‑nformatele
genitiv-dativ singular
  • înformat
  • ‑nformat
  • înformatului
  • ‑nformatului
  • înformate
  • ‑nformate
  • înformatei
  • ‑nformatei
plural
  • înformați
  • ‑nformați
  • înformaților
  • ‑nformaților
  • înformate
  • ‑nformate
  • înformatelor
  • ‑nformatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înforma înformat

  • exemple
    • Neasemănările înformează... geniul limbilor și desparte o limbă de alta. RUSSO, S. 87.
      surse: DLRLC
    • [Hotarul județului] apucă pe la Mihăileni... înformînd un cot cu Molnița. I. IONESCU, D. 10.
      surse: DLRLC

etimologie: