2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

neoromantic, ~ă [At: DEX / P: ne-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr néo-romantique] 1-2 smf, a (Adept) al neoromantismului. 3 a Care se referă la neoromantism. 4 a Care este propriu neoromantismului.

NEOROMÁNTIC, -Ă, neoromantici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neoromantismului. 2. Adj. Care ține de neoromantism, caracteristic, propriu neoromantismului, care se referă la neoromantism. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-romantique.

NEOROMÁNTIC, -Ă, neoromantici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neoromantismului. 2. Adj. Care ține de neoromantism, caracteristic, propriu neoromantismului, care se referă la neoromantism. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-romantique.

NEOROMÁNTIC, -Ă adj. Referitor la neoromantism. // s.m. și f. Adept al neoromantismului. [Cf. fr. néo-romantique].

NEOROMÁNTIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al neoromantismului. (< fr. néo-romantique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neoromántic (ne-o-) adj. m., s. m., pl. neoromántici; adj. f., s. f. neoromántică, pl. neoromántice

neoromántic s. m., adj. m. (sil. ne-o-) romantic

Intrare: neoromantică
neoromantică substantiv feminin
  • silabație: ne-o-
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neoromantică
  • neoromantica
plural
  • neoromantice
  • neoromanticele
genitiv-dativ singular
  • neoromantice
  • neoromanticei
plural
  • neoromantice
  • neoromanticelor
vocativ singular
plural
Intrare: neoromantic (adj.)
neoromantic adjectiv
  • silabație: ne-o-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neoromantic
  • neoromanticul
  • neoromanticu‑
  • neoromantică
  • neoromantica
plural
  • neoromantici
  • neoromanticii
  • neoromantice
  • neoromanticele
genitiv-dativ singular
  • neoromantic
  • neoromanticului
  • neoromantice
  • neoromanticei
plural
  • neoromantici
  • neoromanticilor
  • neoromantice
  • neoromanticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)