2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEOPLATÓNIC, -Ă, neoplatonici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neoplatonismului; neoplatonician (1). 2. Adj. Care ține de neoplatonism, privitor la neoplatonism; neoplatonician (2). [Pr.: ne-o-] – Neoplaton[ism] + suf. -ic. Cf. it. neoplatonico.

NEOPLATÓNIC, -Ă, neoplatonici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neoplatonismului; neoplatonician (1). 2. Adj. Care ține de neoplatonism, privitor la neoplatonism; neoplatonician (2). [Pr.: ne-o-] – Neoplaton[ism] + suf. -ic. Cf. it. neoplatonico.

neoplatonic, ~ă [At: ȘĂINEANU, D. U. / P: ne-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr néoplatonique] 1 a Privitor la neoplatonism. 2-3 smf, a (Adept) al neoplatonismului Si: neoplatonician (1-2).

NEOPLATÓNIC, -Ă adj., s.m. și f. Neoplatonician. [Cf. fr. néo-platonique].

NEOPLATÓNIC, -Ă adj., s. m. f. neoplatonician. (< fr. néo-platonique)

neoplatonic a. ce ține de neoplatonism.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neoplatónic (ne-o-pla-) adj. m., s. m., pl. neoplatónici; adj. f., s. f. neoplatónică, pl. neoplatónice

neoplatónic s. m., adj. m. (sil. ne-o-pla-) platonic


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NEOPLATÓNIC adj. (FILOZ.) neoplatonician.

NEOPLATONIC adj. (FILOZ.) neoplatonician.

Intrare: neoplatonică
neoplatonică substantiv feminin
  • silabație: ne-o-pla-
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neoplatonică
  • neoplatonica
plural
  • neoplatonice
  • neoplatonicele
genitiv-dativ singular
  • neoplatonice
  • neoplatonicei
plural
  • neoplatonice
  • neoplatonicelor
vocativ singular
plural
Intrare: neoplatonic (adj.)
neoplatonic adjectiv
  • silabație: ne-o-pla-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neoplatonic
  • neoplatonicul
  • neoplatonicu‑
  • neoplatonică
  • neoplatonica
plural
  • neoplatonici
  • neoplatonicii
  • neoplatonice
  • neoplatonicele
genitiv-dativ singular
  • neoplatonic
  • neoplatonicului
  • neoplatonice
  • neoplatonicei
plural
  • neoplatonici
  • neoplatonicilor
  • neoplatonice
  • neoplatonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)