2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEOKANTIAN, -Ă, neokantieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neokantianismului. 2. Adj. Care ține de neokantianism, caracteristic, propriu neokantianismului. [Pr.: ne-o-kan-ti-an] – Din fr. néokantien.
neokantian, ~ă [At: VIANU, M. 92 / P: ne-o-kan-ti-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr néo-kantien] 1 a Privitor la neokantianism. 2 a Care aderă la neokantianism. 3-4 smf, a (Adept al) neokantianismului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEOKANTIAN, -Ă, neokantieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neokantianismului. 2. Adj. Care ține de neokantianism, caracteristic, propriu neokantianismului. [Pr.: ne-o-kan-ti-an] – Din fr. néo-kantien.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEOKANTIAN, -Ă adj. Referitor la neokantianism. // s.m. și f. Adept al neokantianismului. [Pron. -ti-an. / < fr. néo-kantien].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEOKANTIAN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al neokantianismului. (< fr. néo-kantien)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
neokantian (desp. ne-o-, -ti-an) adj. m., s. m., pl. neokantieni (desp. -ti-eni); adj. f., s. f. neokantiană, pl. neokantiene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
neokantian (ne-o-, -ti-an) adj. m., s. m., pl. neokantieni (-ti-eni); adj. f., s. f. neokantiană, pl. neokantiene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
neokantian s. m., adj. m. (sil. ne-o-) kantian
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ne-o-kan-ti-an
adjectiv (A21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: ne-o-kan-ti-an
substantiv masculin (M23) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
neokantian, neokantianăadjectiv
- 1. Care ține de neokantianism, caracteristic, propriu neokantianismului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- néokantien DEX '09 DN
neokantian, neokantienisubstantiv masculin neokantiană, neokantienesubstantiv feminin
- 1. Adept al neokantianismului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- néokantien DEX '09 DN