3 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊ Expr. (Fam.) A înnegri hârtia = a scrie. ♦ Intranz. și refl. A deveni negru; p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta. 2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. – În + negru.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊ Expr. (Fam.) A înnegri hârtia = a scrie. ♦ Intranz. și refl. A deveni negru; p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta. 2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. – În + negru.

NEGRÍ, negresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înnegri. – Din negru.

NEGRÍ, negresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înnegri. – Din negru.

înnegri [At: TETRAEV. (a. 1574) 227 / S și: (înv) îne~ / Pzi: ~resc / E: în- + negru] 1-2 vtr A (se) colora în negru. 3 vr (D. oameni etc.) A se bronza. 4-5 vtr (D. rufe, obiecte etc.) A (se) murdări. 6 vt (Fam; îe) A ~ hârtia A scrie. 7 vi A se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 8 vt (Fig) A ponegri. 9-10 vtr (Pex) A face să devină sau a deveni de culoare închisă Si: a (se) întuneca.

negri [At: CORESI, ap. HEM 1023 / Pzi: ~resc / E: negru] (Îvp) 1-2 vtr (A face să devină sau) a deveni negru. 3-4 vri (D. cer) A (se) acoperi de nori. 5-6 vri (Prc; d. oameni) A (se) bronza. 7-8 vtr A (se) murdări. 9 vt (Înv; fig) A denigra.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi cu negru, a acoperi cu o culoare neagră, a da cu negru; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249. Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78. ♦ A murdări, a păta. Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45. ♦ Fig. (Despre lucruri negre) A face să pară lucrurile înconjurătoare de culoare neagră. Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34. ♦ Intranz. și Refl. A prinde o culoare neagră, a deveni negru; fig. (despre plante) a se veșteji. Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284. Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza de soare. 2. Intranz. A părea, a se arăta de culoare neagră (detașîndu-se pe un fond deschis). Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54. ♦ A-și pierde strălucirea, a păli, a deveni mohorît. Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă. EMINESCU, O. I 95. 3. Tranz. Fig. A acoperi hîrtia cu slove; a scrie. Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292. 4. Tranz. Fig. A descrie (pe cineva) în culori negre, a vorbi de rău; a ponegri. Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37. Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317. – Variantă: negrí (SBIERA, P. 227, NEGRUZZI, S. I 233, id. ib. II 221) vb. IV.

A ÎNNEGRÍ ~ésc 1. tranz. A face să se înnegrească. 2. intranz. pop. A se contura cu ceva negru, întunecat (pe un fond deschis). /în + negru

A SE ÎNNEGRÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni negru; a căpăta culoare neagră. 2) A pierde culoarea inițială, întunecându-se sub acțiunea unor factori externi (ploi, vânturi). 3) (despre persoane sau părți ale corpului lor) A deveni negru (sub acțiunea razelor solare); a se pârli; a se bronza. /în + negru

înnegri v. 1. a (se) face negru; 2. a întuneca: oști nenumărate câmpul înnegrește BOL.; 3. fig. a descrie în colori negre, a calomnia. [Lat. NIGRESCERE].

Negri (Săptămâna Negrilor) m. pl. alt nume dat săptămânei mironosițelor, care vine după săptămâna luminată (a treia zi de Paște) când cele mai multe femei postesc. [Origină necunoscută].

înegrésc v. tr. (d. negru). Fac negru: cerneala înegrește hîrtia, trupele înegreaŭ cîmpu. Fig. Denigrez, încondeĭez, defaĭm. V. intr. Devin negru, apar în negru: vedeam trupele înegrind pe cîmp. – Se zice și se scrie și înnegresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

înnegrí (a ~) (-ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegrésc, imperf. 3 sg. înnegreá; conj. prez. 3 înnegreáscă

negrí (a ~) (înv., pop.) (ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negrésc, imperf. 3 sg. negreá; conj. prez. 3 să negreáscă

înnegrí vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegrésc, imperf. 3 sg. înnegreá; conj. prez. 3 sg. și pl. înnegreáscă

negrí vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negrésc, imperf. 3 sg. negreá; conj. prez. 3 sg. și pl. negreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNNEGRÍ vb. 1. (pop.) a cerni. (A ~ un obiect cu vopsea.) 2. (înv. și pop.) a (se) smoli. (Își ~ fețele.) 3. v. bronza. 4. v. voala.

ÎNNEGRÍ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.

înnegri vb. v. BÎRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. DEFĂIMA. DENIGRA. DISCREDITA. PONEGRI.

arată toate definițiile

Intrare: negrit
negrit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • negrit
  • negritul
  • negritu‑
  • negri
  • negrita
plural
  • negriți
  • negriții
  • negrite
  • negritele
genitiv-dativ singular
  • negrit
  • negritului
  • negrite
  • negritei
plural
  • negriți
  • negriților
  • negrite
  • negritelor
vocativ singular
plural
Intrare: înnegri
  • silabație: în-ne-gri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegrire
  • ‑nnegrire
  • înnegrit
  • ‑nnegrit
  • înnegritu‑
  • ‑nnegritu‑
  • înnegrind
  • ‑nnegrind
  • înnegrindu‑
  • ‑nnegrindu‑
singular plural
  • înnegrește
  • ‑nnegrește
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
(să)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
  • înnegream
  • ‑nnegream
  • înnegrii
  • ‑nnegrii
  • înnegrisem
  • ‑nnegrisem
a II-a (tu)
  • înnegrești
  • ‑nnegrești
(să)
  • înnegrești
  • ‑nnegrești
  • înnegreai
  • ‑nnegreai
  • înnegriși
  • ‑nnegriși
  • înnegriseși
  • ‑nnegriseși
a III-a (el, ea)
  • înnegrește
  • ‑nnegrește
(să)
  • înnegrească
  • ‑nnegrească
  • înnegrea
  • ‑nnegrea
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegrise
  • ‑nnegrise
plural I (noi)
  • înnegrim
  • ‑nnegrim
(să)
  • înnegrim
  • ‑nnegrim
  • înnegream
  • ‑nnegream
  • înnegrirăm
  • ‑nnegrirăm
  • înnegriserăm
  • ‑nnegriserăm
  • înnegrisem
  • ‑nnegrisem
a II-a (voi)
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
(să)
  • înnegriți
  • ‑nnegriți
  • înnegreați
  • ‑nnegreați
  • înnegrirăți
  • ‑nnegrirăți
  • înnegriserăți
  • ‑nnegriserăți
  • înnegriseți
  • ‑nnegriseți
a III-a (ei, ele)
  • înnegresc
  • ‑nnegresc
(să)
  • înnegrească
  • ‑nnegrească
  • înnegreau
  • ‑nnegreau
  • înnegri
  • ‑nnegri
  • înnegriseră
  • ‑nnegriseră
  • silabație: ne-gri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • negri
  • negrire
  • negrit
  • negritu‑
  • negrind
  • negrindu‑
singular plural
  • negrește
  • negriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • negresc
(să)
  • negresc
  • negream
  • negrii
  • negrisem
a II-a (tu)
  • negrești
(să)
  • negrești
  • negreai
  • negriși
  • negriseși
a III-a (el, ea)
  • negrește
(să)
  • negrească
  • negrea
  • negri
  • negrise
plural I (noi)
  • negrim
(să)
  • negrim
  • negream
  • negrirăm
  • negriserăm
  • negrisem
a II-a (voi)
  • negriți
(să)
  • negriți
  • negreați
  • negrirăți
  • negriserăți
  • negriseți
a III-a (ei, ele)
  • negresc
(să)
  • negrească
  • negreau
  • negri
  • negriseră
Intrare: negri
  • silabație: ne-gri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • negri
  • negrire
  • negrit
  • negritu‑
  • negrind
  • negrindu‑
singular plural
  • negrește
  • negriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • negresc
(să)
  • negresc
  • negream
  • negrii
  • negrisem
a II-a (tu)
  • negrești
(să)
  • negrești
  • negreai
  • negriși
  • negriseși
a III-a (el, ea)
  • negrește
(să)
  • negrească
  • negrea
  • negri
  • negrise
plural I (noi)
  • negrim
(să)
  • negrim
  • negream
  • negrirăm
  • negriserăm
  • negrisem
a II-a (voi)
  • negriți
(să)
  • negriți
  • negreați
  • negrirăți
  • negriserăți
  • negriseți
a III-a (ei, ele)
  • negresc
(să)
  • negrească
  • negreau
  • negri
  • negriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înnegri înnegrire înnegrit negri

  • 1. tranzitiv A vopsi, a da cu negru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: negri antonime: albi (verb) înălbi
    • 1.1. prin extensiune A face să devină de culoare închisă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întuneca attach_file 3 exemple
      exemple
      • Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249.
        surse: DLRLC
      • Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78.
        surse: DLRLC
      • figurat Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat A acoperi hârtia cu slove.
      surse: DLRLC sinonime: scrie attach_file un exemplu
      exemple
      • Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292.
        surse: DLRLC
    • 1.3. intranzitiv reflexiv A deveni negru.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. prin extensiune A căpăta o culoare închisă, a se întuneca.
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: întuneca
      • 1.3.2. figurat (Despre plante) A se veșteji.
        exemple
        • Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284.
          surse: DLRLC
    • 1.4. reflexiv (Despre oameni) A se bronza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bronza
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A prezenta în culori sumbre, defăimătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ponegri attach_file 2 exemple
    exemple
    • Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37.
      surse: DLRLC
    • Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + negru
    surse: DEX '09 DEX '98

negri

etimologie:

  • negru
    surse: DEX '09 DEX '98