3 definiții pentru necurățime
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
necurățime sf [At: PSALT. HUR. 4V/1 / Pl: ~mi / E: necurat + -ime] (Îvr) Fărădelege.
necurățénie f. Murdărie, lipsă de curățenie. – Vechĭ și -ățíe și -ățíme.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
necurățime s.f. (înv.) necurăție (v.).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: necurățime
necurățime substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |