14 definiții pentru necromanție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECROMANȚIE s. f. Practică magică constând în invocarea morților pentru aflarea viitorului. – Din lat. necromantia, it. necromanzia, fr. nécromancie.

necromanție sf [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 31r/21 / V: (înv) ~cie, ~ndie / Pl: ~ii / E: ngr νεκρομαντεία, it necromanzia, fr nécromancie] Practică ocultă care constă în invocarea sufletelor morților pentru aflarea viitorului.

NECROMANȚIE s. f. Practică ocultă care constă în invocarea sufletelor morților pentru aflarea viitorului. – Din lat. necromantia, it. necromanzia, fr. nécromancie.

NECROMANȚIE s. f. (În practicile obscurantiste) Pretinsă aflare a viitorului prin invocarea sufletelor morților.

NECROMANȚIE s.f. Practică obscurantistă prin care se pretinde că se poate prevedea viitorul evocînd spiritele morților. [Gen. -iei. / cf. fr. nécromancie, lat. necromantia, gr. nekromanteia < nekros – mort, manteia – ghicire].

NECROMANȚIE s. f. practică obscurantistă constând în evocarea spiritelor morților pentru aflarea viitorului. (< fr. nécromancie, lat. necromantia)

NECROMANȚIE f. Practică ocultă constând în invocarea spiritelor celor morți pentru aflarea viitorului. /<lat. necromantia, it. necromanzia, fr. nécromancie

necromanție f. pretinsă artă de a evoca morții spre a cunoaște viitorul.

*necromanțíe f. (vgr. nekro-manteia. V. chiro-manție). Manoperă mincinoasă pin care uniĭ prețind că ghicesc evocînd morțiĭ. – Necromanția era răspîndită la vechiĭ Grecĭ. Așa, în Omer, Ulise evoacă umbra luĭ Tirerias. Tot așa, la vechiĭ Jidanĭ, în ainte de bătălia de la Gelboa, Saul o căuta pe Pitonisa de la Endir, și-ĭ porunci să evoace umbra luĭ Samuil. Necromanțiĭ ĭ-aŭ exploatat pe proștĭ în timpu întreguluĭ ev mediŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

necromanție (desp. ne-cro-) s. f., art. necromanția, g.-d. necromanții, art. necromanției

necromanție (ne-cro-) s. f., art. necromanția, g.-d. necromanții, art. necromanției

necromanție s. f. (sil. -cro-), art. necromanția, g.-d. necromanții, art. necromanției

Intrare: necromanție
  • silabație: ne-cro- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necromanție
  • necromanția
plural
genitiv-dativ singular
  • necromanții
  • necromanției
plural
vocativ singular
plural
necromancie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
necromandie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

necromanțiesubstantiv feminin

  • 1. Practică magică constând în invocarea morților pentru aflarea viitorului. DEX '09
  • diferențiere Practică ocultă care constă în invocarea sufletelor morților pentru aflarea viitorului. DEX '98
  • diferențiere Practică obscurantistă prin care se pretinde că se poate prevedea viitorul evocând spiritele morților. DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.