7 definiții pentru necovârșit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECOVÂRȘÍT, -Ă, necovârșiți, -te, adj. (Înv.) Foarte mare, nesfârșit, imens. – Pref. ne- + covârșit.

necovârșit, ~ă a [At: R. GRECEANU, ap. CM II, 199 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + covârșit] (Înv) 1 Care nu poate fi învins. 2 Care nu poate fi stăpânit. 3 Care nu poate fi domolit. 4 Nemărginit (8). 5 Imens. 6 Fără seamăn.

NECOVÂRȘÍT, -Ă, necovârșiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Foarte mare, nesfârșit, imens. – Ne- + covârșit.

NECOVÎRȘÍT, -Ă, necovîrșiți, -te, adj. (Neobișnuit) Nestăpînit, foarte mare. îl cuprinse cu o putere necovîrșită gîndul... că Lică, știindu-l că are bani mulți, va veni într-o zi. SLAVICI, O. I 192.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

necovârșít (înv.) adj. m., pl. necovârșíți; f. necovârșítă, pl. necovârșíte

necovârșít adj. m., pl. necovârșíți; f. sg. necovârșítă, pl. necovârșíte


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

necovârșít, necovârșítă, necovârșíți, necovârșíte, adj. (înv. și reg.) 1. foarte mare, imens, nesfârșit, nemărginit, fără seamăn. 2. care nu poate fi învins, stăpânit, domolit.

Intrare: necovârșit
necovârșit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necovârșit
  • necovârșitul
  • necovârșitu‑
  • necovârși
  • necovârșita
plural
  • necovârșiți
  • necovârșiții
  • necovârșite
  • necovârșitele
genitiv-dativ singular
  • necovârșit
  • necovârșitului
  • necovârșite
  • necovârșitei
plural
  • necovârșiți
  • necovârșiților
  • necovârșite
  • necovârșitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

necovârșit

etimologie:

  • Prefix ne- + covârșit.
    surse: DEX '09