2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încinci vtr [At: DDRF / Pzi: ~cesc / E: în + cinci] 1-4 A (se) face de cinci ori (mai mult sau) mai mare Si: (înv) a (se) încinciui (1-4).

încincire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: încinci] 1-2 (Înmulțire sau) mărire de cinci ori Si: (înv) încinciuire (1-2).

ÎNCINCÍ, încincesc, vb. IV. Tranz. A face de cinci ori mai mult sau mai mare. – În + cinci.

ÎNCINCÍ, încincesc, vb. IV. Tranz. A face de cinci ori mai mult sau mai mare. – În + cinci.

ÎNCINCÍ, încincesc, vb. IV. Tranz. A înmulți cu cinci, a face de cinci ori mai mare. Întreprinderea și-a încincit producția.Refl. pas. Veniturile gospodăriei agricole colective s-au incincit.

A ÎNCINCÍ ~ésc tranz. A mări de cinci ori. /în + cinci

încincì v. a (se) face de cinci ori mai mare.

încincésc v. tr. Fac de cincĭ orĭ maĭ mare. V. refl. Mă fac de cincĭ orĭ maĭ mare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

încincí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încincésc, imperf. 3 sg. încinceá; conj. prez. 3 încinceáscă

încincí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încincésc, imperf. 3 sg. încinceá; conj. prez. 3 sg. și pl. încinceáscă

Intrare: încinci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încinci
  • ‑ncinci
  • încincire
  • ‑ncincire
  • încincit
  • ‑ncincit
  • încincitu‑
  • ‑ncincitu‑
  • încincind
  • ‑ncincind
  • încincindu‑
  • ‑ncincindu‑
singular plural
  • încincește
  • ‑ncincește
  • încinciți
  • ‑ncinciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încincesc
  • ‑ncincesc
(să)
  • încincesc
  • ‑ncincesc
  • încinceam
  • ‑ncinceam
  • încincii
  • ‑ncincii
  • încincisem
  • ‑ncincisem
a II-a (tu)
  • încincești
  • ‑ncincești
(să)
  • încincești
  • ‑ncincești
  • încinceai
  • ‑ncinceai
  • încinciși
  • ‑ncinciși
  • încinciseși
  • ‑ncinciseși
a III-a (el, ea)
  • încincește
  • ‑ncincește
(să)
  • încincească
  • ‑ncincească
  • încincea
  • ‑ncincea
  • încinci
  • ‑ncinci
  • încincise
  • ‑ncincise
plural I (noi)
  • încincim
  • ‑ncincim
(să)
  • încincim
  • ‑ncincim
  • încinceam
  • ‑ncinceam
  • încincirăm
  • ‑ncincirăm
  • încinciserăm
  • ‑ncinciserăm
  • încincisem
  • ‑ncincisem
a II-a (voi)
  • încinciți
  • ‑ncinciți
(să)
  • încinciți
  • ‑ncinciți
  • încinceați
  • ‑ncinceați
  • încincirăți
  • ‑ncincirăți
  • încinciserăți
  • ‑ncinciserăți
  • încinciseți
  • ‑ncinciseți
a III-a (ei, ele)
  • încincesc
  • ‑ncincesc
(să)
  • încincească
  • ‑ncincească
  • încinceau
  • ‑ncinceau
  • încinci
  • ‑ncinci
  • încinciseră
  • ‑ncinciseră
Intrare: încincire
încincire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încincire
  • ‑ncincire
  • încincirea
  • ‑ncincirea
plural
  • încinciri
  • ‑ncinciri
  • încincirile
  • ‑ncincirile
genitiv-dativ singular
  • încinciri
  • ‑ncinciri
  • încincirii
  • ‑ncincirii
plural
  • încinciri
  • ‑ncinciri
  • încincirilor
  • ‑ncincirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încinci încincit

  • 1. A face de cinci ori mai mult sau mai mare; a înmulți cu cinci.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Întreprinderea și-a încincit producția.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Veniturile gospodăriei agricole colective s-au încincit.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + cinci
    surse: DEX '09 NODEX