9 definiții pentru naturism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NATURÍSM s. n. 1. Cult al naturii. ♦ Teorie potrivit căreia adorația forțelor naturii stă la originea religiei. 2. Sistem terapeutic bazat pe folosirea unei medicații naturale. – Din fr. naturisme.

naturism sns [At: CONTEMP., 1948, nr. 107, 9/3 / E: fr naturisme] 1 Curent literar și artistic caracterizat prin atenția sau cultul pentru natură (1). 2 (Flz) Cult religios al naturii (1) și al unor forțe personificate ale ei. 3 Teorie care afirmă ca ideal moral și social întoarcerea la natură. 4 Teorie care afirmă că numai forțele naturale pot vindeca.

NATURÍSM s. n. Curent literar-artistic sau atitudine caracterizate prin atenția acordată reflectării naturii (1), prin cultul pentru natură. ♦ Cult al naturii (1) sau al unor forțe personificate ale ei. – Din fr. naturisme.

NATURÍSM s.n. 1. Tendință în arta italiană din sec. XIV-XV de a reflecta natura. ♦ Teorie care afirmă ca ideal moral, individual și social întoarcerea la natură. 2. Cultul naturii sau al unor forțe personificate ale ei. ♦ Teorie care afirmă că numai forțele naturale pot vindeca. [< fr. naturisme].

NATURÍSM s. n. 1. curent literar-artistic caracterizat prin tendința de a reflecta natura, prin cultul pentru natură. ◊ teorie care afirmă ca ideal moral întoarcerea la natură. 2. cultul religios al naturii. 3. teorie care afirmă că numai forțele naturale pot vindeca. ◊ sistem terapeutic bazat exclusiv pe factori naturali. (< fr. naturisme)

NATURÍSM n. Tendință în literatură și artă manifestată prin cultul pentru natură, printr-o profundă comuniune cu natura. /<fr. naturisme


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NATURISM (< fr.) s. n. 1. Cult al naturii. ♦ Teorie potrivit căreia adorația forțelor naturii stă la originea religiei. 2. Sistem terapeutic preconizând eliminarea medicamentelor și folosirea exclusivă a unei medicații naturale (băi de aer, apă și soare, masaje, exerciții fizice, alimentație naturală).

Intrare: naturism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • naturism
  • naturismul
  • naturismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • naturism
  • naturismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

naturism

  • 1. Cult al naturii.
    surse: DEX '09 DN
    • 1.1. Teorie potrivit căreia adorația forțelor naturii stă la originea religiei.
      surse: DEX '09
      • diferențiere Curent literar-artistic sau atitudine caracterizate prin atenția acordată reflectării naturii, prin cultul pentru natură.
        surse: DEX '98
    • 1.2. Teorie care afirmă că numai forțele naturale pot vindeca.
      surse: DN
  • 2. Sistem terapeutic bazat pe folosirea unei medicații naturale.
    surse: DEX '09 MDN '00
  • 3. Tendință în arta italiană din secolele XIV-XV de a reflecta natura.
    surse: DN
    • 3.1. Teorie care afirmă ca ideal moral, individual și social întoarcerea la natură.
      surse: DN

etimologie: