6 intrări

Articole pe această temă:

47 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

național, ~ă [At: IORGOVICI, O. 54/17 / P: ~ți-o~ / V: (îvr) ~le ai, ~țiu~ / Pl: ~i, ~e / E: lat nationalis, fr național] 1-2 a Care aparține (unei națiuni (4) sau) unui stat Si: (înv) naționalicesc (1-2), (îvr) naționalist (1-2), naționalnic (1-2), (nob) naționalistic (1-2). 3-4 a Care este propriu (unei națiuni (3) sau) unui stat Si: (înv) naționalicesc (3-4), (îvr) naționalist (3-4), naționalnic (3-4), (nob) naționalistic (3-4). 5-6 a Care se referă (la o națiune (4) sau) la un stat Si: (înv) naționalicesc (5-6), (îvr) naționalist (5-6), naționalnic (5-6), (nob) naționalistic (5-6). 7-8 a Care reprezintă (o națiune (4) sau) un stat Si: (înv) naționalicesc (7-8), (îvr) naționalist (7-8), naționalnic (7-8), (nob) naționalistic (7-8). 9-10 a Care este (instituit sau) întreținut de stat Si: (înv) naționalicesc (9-10), (îvr) naționalist (9-10), naționalnic (9-10), (îvr) naționalistic (9-10). 11 a (D. instituții de cultură) În care se vorbește limba națiunii (4) respective Si: (înv) naționalicesc (11), (îvr) naționalist (11), naționalnic (11), (nob) naționalistic (11). 12 a (Îs) Limbă ~ă Limbă comună și unică a tuturor membrilor unei națiuni (4). 13 a (Îs) Șosea ~ă Șosea care leagă între ele centrele importante ale unei țări și a cărei întreținere este de competența administrației centrale. 14 sm (Jur; rar) Cetățean al unui stat. 15 sm (Îvr) Compatriot. 16 sm (Rar; lpl) Totalitate a oamenilor care compun o națiune (4). 17 sm Membru al unei echipe sportive a unei țări. 18 sf Echipă sportivă reprezentativă a unei țări.

național-socialism sn [At: DEX / P: ~ți-o-nal so-ci-a~ / E: ger Nationalsozialismus, fr national-socialisme] Doctrină politică și socială a Partidului Național-Socialist German, iar după 1933 doctrină oficială a Germaniei, fondată de Adolf Hitler după primul război mondial, bazată pe rasism, autoritarism, imperialism și pe superioritatea rasei ariene, al cărei reprezentant ar fi poporul german Si: nazism.

național-socialist, ~ă a [At: DEX / P: ~ți-o-nal so-ci-a~ / Pl: ~iști, ~e / E: ger Nationalsozialist, fr national-socialiste] 1-2 smf, a (Adept) al național-socialismului. 3 a Care se referă la național-socialism. 4 a Care este propriu național-socialismului.

NAȚIONÁL, -Ă, naționali, -e, adj. Care este propriu sau aparține unei națiuni, unui stat, care caracterizează o națiune sau un stat; care se referă la o națiune, la un stat sau le reprezintă; care este întreținut sau instituit de stat; (despre instituții de cultură) în care se vorbește limba națiunii respective. [Pr.: -ți-o-] – Din lat. nationalis, fr. național.

NAȚIONÁL-SOCIALÍSM s. n. Doctrină politică rasistă și naționalistă, inițiată de Hitler, bazată pe ideea superiorității rasei ariene, încercând să justifice violența, genocidul, războaiele de cotropire; nazism. [Pr.: na-ți-o-nal so-ci-a-lism] – Din germ. Nationalsozialismus, fr. national-socialisme.

NAȚIONÁL-SOCIALÍST, -Ă, național-socialiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține național-socialismului, privitor la național-socialism. 2. S. m. și f. Adept al național-socialismului. [Pr.: na-ți-o-nal so-ci-a-list] – Din germ. Nationalsozialist, fr. national-socialiste.

NAȚIONÁL-SOCIALÍST, -Ă, național-socialiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține național-socialismului, privitor la național-socialism. 2. S. m. și f. Adept al național-socialismului. [Pr.: na-ți-o-nal so-ci-a-list] – Din germ. Nationalsozialist, fr. national-socialiste.

NAȚIONÁL, -Ă, naționali, -e, adj. Care este propriu sau aparține unei națiuni, unui stat, care caracterizează o națiune sau un stat; care se referă la o națiune, la un stat sau le reprezintă; care este întreținut sau instituit de stat; (despre instituții de cultură) în care se vorbește limba națiunii respective. ◊ Șosea națională = șosea care leagă centrele importante ale unei țări și a cărei întreținere se află în seama administrației centrale. [Pr.: -ți-o-] – Din lat. nationalis, fr. national.

NAȚIONÁL-SOCIALÍSM s. n. Doctrină politică a fascismului, apărută în Germania după primul război mondial; nazism. [Pr.: na-ți-o-nal so-ci-a-lism] – Din germ. Nationalsozialismus, fr. national-socialisme.

NAȚIONÁL, -Ă, naționali, -e, adj. Care se referă la națiune, care este propriu sau aparține unei națiuni, care caracterizează o națiune. Iar pe muza teatrală Să o văd națională. ALECSANDRI, T. I 283. Să nu socoți însă că eu, patriot, disprețuiesc bucatele aste naționale. NEGRUZZI, S. I 220. ◊ Problema națională = ansamblul chestiunilor politice, economice, culturale privind situația unei națiuni sau naționalități atît din punct de vedere juridic cît și faptic. Mișcare (de eliberare) națională = lupta popoarelor din țările coloniale și dependente împotriva asupririi imperialiste, pentru a obține libertatea și independența lor. Limbă națională = limbă comună și unică a tuturor membrilor unei națiuni. Tiparul, la noi, nu este încă destul de slobod și de împrăștiat; noi n-avem încă publicată în limba națională, măcar o istorie universală. KOGĂLNICEANU, S. A. 53. Mi-au răspuns că în toate satele lor trebuie să fie școală în limba națională. GOLESCU, Î. 165. Minoritate națională v. minoritate. Sărbătoare națională v. sărbătoare. Venit național v. venit.

naționál (-ți-o-) adj. m., pl. naționáli; f. naționálă, pl. naționále

naționál-socialísm (-ți-o-, -ci-a-) s. n.

naționál-socialíst (-ți-o-, -ci-a-) adj. m., s. m., pl. naționál-socialíști; adj. f., s. f. naționál-socialístă, pl. naționál-socialíste

NAȚIONÁL adj. (înv.) naționalicesc, naționalnic. (Cultura ~.)

NAȚIONAL-SOCIALÍSM s. (POL.) nazism.

NAȚIONAL-SOCIALÍST s., adj. (POL.) nazist.

NAȚIONÁL, -Ă adj. Referitor la o națiune; propriu unei națiuni. ♦ Limbă națională = limbă comună și unică a tuturor membrilor unei națiuni; șosea națională = șosea care leagă centrele importante ale unei țări și a cărei întreținere intră în competența serviciilor naționale. // s.m. Membru al unei echipe sportive naționale. // s.f. Echipă sportivă reprezentativă a unei țări. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. national, it. nazionale].

NAȚIONAL-SOCIALÍSM s.n. Denumire improprie, falsă semantic, pe care și-o aroga nazismul. [Pron. -ți-o...-ci-a-. / cf. germ. Nationalsozialismus, it. nazionalsocialismo, fr. national-socialisme].

NAȚIONAL-SOCIALÍST, -Ă adj. Referitor la național-socialism, propriu național-socialismului. // s.m. și f. Adept al național-socialismului; nazist. [Cf. it. nazional-socialista, fr. national-socialiste].

NAȚIONÁL, -Ă I. adj. referitor la o națiune. ♦ limbă ~ă = limbă comună și unică a tuturor membrilor unei națiuni; șosea ~ă = șosea care leagă centrele importante ale unei țări. II. s. m. 1. persoană care aparține unui stat prin naționalitate. 2. sportiv al naționalei. III. s. f. echipă sportivă reprezentativă a unei țări. (< fr. national, lat. nationalis)

NAȚIONAL-SOCIALÍSM s. n. nazism. (< germ. Nationalsozialismus, fr. national-socialisme)

arată toate definițiile

Intrare: Marea Adunare Națională
Marea Adunare Națională substantiv feminin compus
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Mare Adunare Naționa
  • Marea Adunare Naționa
plural
genitiv-dativ singular
  • Mari Adunări Naționale
  • Marii Adunări Naționale
plural
vocativ singular
plural
Intrare: național
național adjectiv
  • silabație: na-ți-o-nal
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • național
  • naționalul
  • naționalu‑
  • naționa
  • naționala
plural
  • naționali
  • naționalii
  • naționale
  • naționalele
genitiv-dativ singular
  • național
  • naționalului
  • naționale
  • naționalei
plural
  • naționali
  • naționalilor
  • naționale
  • naționalelor
vocativ singular
plural
Intrare: național-socialism
național-socialism substantiv neutru (numai) singular
  • silabație: na-ți-o-nal-so-ci-a-lism
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • național-socialism
  • național-socialismul
plural
genitiv-dativ singular
  • național-socialism
  • național-socialismului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: național-socialist (adj.)
național-socialist1 (adj.) adjectiv
  • silabație: na-ți-o-nal-so-ci-a-list
adjectiv compus
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • național-socialist
  • național-socialistul
  • național-socialistă
  • național-socialista
plural
  • național-socialiști
  • național-socialiștii
  • național-socialiste
  • național-socialistele
genitiv-dativ singular
  • național-socialist
  • național-socialistului
  • național-socialiste
  • național-socialistei
plural
  • național-socialiști
  • național-socialiștilor
  • național-socialiste
  • național-socialistelor
vocativ singular
plural
Intrare: național-socialist (s.m.)
național-socialist2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
  • silabație: na-ți-o-nal-so-ci-a-list
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • național-socialist
  • național-socialistul
plural
  • național-socialiști
  • național-socialiștii
genitiv-dativ singular
  • național-socialist
  • național-socialistului
plural
  • național-socialiști
  • național-socialiștilor
vocativ singular
  • național-socialistule
plural
  • național-socialiștilor
Intrare: național-socialistă
național-socialistă substantiv feminin admite vocativul
  • silabație: na-ți-o-nal-so-ci-a-
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • național-socialistă
  • național-socialista
plural
  • național-socialiste
  • național-socialistele
genitiv-dativ singular
  • național-socialiste
  • național-socialistei
plural
  • național-socialiste
  • național-socialistelor
vocativ singular
  • național-socialistă
plural
  • național-socialistelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

național

  • 1. Care este propriu sau aparține unei națiuni, unui stat, care caracterizează o națiune sau un stat; care se referă la o națiune, la un stat sau le reprezintă; care este întreținut sau instituit de stat; (despre instituții de cultură) în care se vorbește limba națiunii respective.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: naționalicesc naționalnic 2 exemple
    exemple
    • Iar pe muza teatrală Să o văd națională. ALECSANDRI, T. I 283.
      surse: DLRLC
    • Să nu socoți însă că eu, patriot, disprețuiesc bucatele aste naționale. NEGRUZZI, S. I 220.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Șosea națională = șosea care leagă centrele importante ale unei țări și a cărei întreținere se află în seama administrației centrale.
      surse: DEX '98 DN
    • 1.2. Problema națională = ansamblul chestiunilor politice, economice, culturale privind situația unei națiuni sau naționalități atât din punct de vedere juridic cât și faptic.
      surse: DLRLC
    • 1.3. Mișcare (de eliberare) națională = lupta popoarelor din țările coloniale și dependente împotriva asupririi imperialiste, pentru a obține libertatea și independența lor.
      surse: DLRLC
    • 1.4. Limbă națională = limbă comună și unică a tuturor membrilor unei națiuni.
      surse: DLRLC DN 2 exemple
      exemple
      • Tiparul, la noi, nu este încă destul de slobod și de împrăștiat; noi n-avem încă publicată în limba națională, măcar o istorie universală. KOGĂLNICEANU, S. A. 53.
        surse: DLRLC
      • Mi-au răspuns că în toate satele lor trebuie să fie școală în limba națională. GOLESCU, Î. 165.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Minoritate națională.
      surse: DLRLC
    • 1.6. Sărbătoare națională.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
  • 2. (și) substantivat masculin Membru al unei echipe sportive naționale.
    surse: DN
  • 3. (și) substantivat masculin Persoană care aparține unui stat prin naționalitate.
    surse: MDN '00
  • 4. (și) substantivat feminin Echipă sportivă reprezentativă a unei țări.
    surse: DN

etimologie:

național-socialism

  • 1. Doctrină politică rasistă și naționalistă, inițiată de Hitler, bazată pe ideea superiorității rasei ariene, încercând să justifice violența, genocidul, războaiele de cotropire.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: nazism
  • diferențiere Denumire improprie, falsă semantic, pe care și-o aroga nazismul.
    surse: DN

etimologie:

național-socialist (adj.)

  • 1. Care aparține național-socialismului, privitor la național-socialism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: nazist

etimologie:

național-socialist, -ă (persoană) național-socialist național-socialistă

  • 1. Adept al național-socialismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: nazist

etimologie: