2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nasuli v vz nasoli

NASÓL, -OÁLĂ, nasoli, -oale, adj., s. m. și f. (Fam.) 1. Adj., s. m. și f. (Om) urât sau ridicol. 2. Adj. (Despre obiecte) De proastă calitate; urât, uzat; caraghios. – Din țig. nasvalo „bolnav”, nasul „rău, meschin”.

nasol, ~oa [At: BUL. FIL. IV, 123 / Pl: ~i, ~oale / V: ~sul, năsoa af / E: rrm nasvalo „bolnav”, nasul, „rău, meschin”] (Arg) 1-2 smf, a (Om) urât. 3-4 smf, a (Om) ridicol. 5-6 a, av (D. oameni) (Care este) prost. 7-8 a, av (D. oameni) (Care este) ignorant. 9-10 a, av (Care este) rău. 11 a (Pcf; d. oameni) Cu nasul1 (1) mare. 12 a (D. lucruri, obiecte) De proastă calitate. 13 a (D. lucruri, obiecte) Urât. 14 a (D. lucruri) Uzat. 15 a (D. lucruri, obiecte) Caraghios. 16 sf Țigară.

nasoli [At: BL II, 176 l V: ~su~ / Pzi: ~lesc / E: nasol] (Arg) 1 vt A strica. 2 vt A bate. 3 vr (Îf nasuli) A se îmbăta.

NASÓL, -OÁLĂ, nasoli, -oale, adj., s. m. și f. (Arg.) 1. Adj., s. m. și f. (Om) urât sau ridicol. 2. Adj. (Despre obiecte) De proastă calitate; urât, uzat; caraghios. – Din țig. nasvalo „bolnav”, nasul „rău, meschin”.

nasól, -oálă adj. în: a băga pe nasoale (arg.) 1. A calomnia pe cineva ◊ L-au auzit băgând pe nasoale despre tine.” 2. A vorbi despre ceva (sau despre cineva) fără a fi bine informat ◊ „Astăzi n-a mai băgat pe nasoale la seminar, pentru că citise bibliografia.”A fi pe nasoale se folosește pentru a califica o situație gravă (de ex. la un examen la care s-a luat o notă mică) sau nesigură: ◊ „E pe nasoale! Nu s-a rezolvat încă nimic.” (Exemplele și explicațiile la Coman Lupu, LL 3/72 p. 350) (din țig. nasul, nasvalo; DEX)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nasól (fam.) adj. m., pl. nasóli; f. nasoálă, pl. nasoále

a (se) nasolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nasolésc

nasól adj. m., s. m., pl. nasóli; f. sg. nasoálă, pl. nasoále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

nasól (nasoálă), adj. – (Arg.) Urît. Țig. nasvalo (Graur 176; Juilland 170); probabil că vocalismul se explică pornind de la f. nasoală. S-a confundat cu nasul, adj. (rău, nemernic), din țig. nasul (Vasiliu, GS, VII, 120; Juilland 170). – Der. nasoală, s. f. (femeie; țigară); nasuliu, adj. (urît); nasuli, vb. (despre un negoț, a eșua); nasulie, s. f. (ghinion, situație proastă); nasulii, s. f. pl. (cărți de joc).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a băga nasoale expr. (stud.) 1. a calomnia. 2. (d. ceva sau cineva) a vorbi fără a fi bine informat.

a face nasoale (cuiva) expr. a sâcăi (pe cineva), a șicana (pe cineva); a face rău (cuiva).

a fi pe nasoale expr. 1. (d. o situație) a fi dificilă / nefavorabilă. 2. (d. relațiile interpersonale) a fi încordat.

bungheală la nasolu’ expr. (deț.) atenție, suntem urmăriți!

bungheală la nasolu’ că ne bunghește de la pandaimos expr. (intl.) atenție, că ăsta ne cunoaște din închisoare!

e pe nasoale expr. (stud.) situația e gravă / incertă.

arată toate definițiile

Intrare: nasol (adj.)
nasol1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nasol
  • nasolul
  • nasolu‑
  • nasoa
  • nasoala
plural
  • nasoli
  • nasolii
  • nasoale
  • nasoalele
genitiv-dativ singular
  • nasol
  • nasolului
  • nasoale
  • nasoalei
plural
  • nasoli
  • nasolilor
  • nasoale
  • nasoalelor
vocativ singular
plural
nasul adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nasul
  • nasulul
  • nasu
  • nasula
plural
  • nasuli
  • nasulii
  • nasule
  • nasulele
genitiv-dativ singular
  • nasul
  • nasulului
  • nasule
  • nasulei
plural
  • nasuli
  • nasulilor
  • nasule
  • nasulelor
vocativ singular
plural
năsoală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: nasoli
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nasoli
  • nasolire
  • nasolit
  • nasolitu‑
  • nasolind
  • nasolindu‑
singular plural
  • nasolește
  • nasoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nasolesc
(să)
  • nasolesc
  • nasoleam
  • nasolii
  • nasolisem
a II-a (tu)
  • nasolești
(să)
  • nasolești
  • nasoleai
  • nasoliși
  • nasoliseși
a III-a (el, ea)
  • nasolește
(să)
  • nasolească
  • nasolea
  • nasoli
  • nasolise
plural I (noi)
  • nasolim
(să)
  • nasolim
  • nasoleam
  • nasolirăm
  • nasoliserăm
  • nasolisem
a II-a (voi)
  • nasoliți
(să)
  • nasoliți
  • nasoleați
  • nasolirăți
  • nasoliserăți
  • nasoliseți
a III-a (ei, ele)
  • nasolesc
(să)
  • nasolească
  • nasoleau
  • nasoli
  • nasoliseră
nasuli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nasol (adj.) nasul năsoală

etimologie: