3 intrări
32 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (8)
- relaționale (7)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNAPOIA2, înapoiez, vb. I. 1. Tranz. A da înapoi; a restitui. ♦ Refl. A reveni, a se întoarce la locul de unde a plecat. 2. Refl. și intranz. Fig. (Înv.) A fi în declin, a regresa; a decădea. [Var.: (reg.) napoia vb. I] – Din înapoi.
ÎNAPOIA2, înapoiez, vb. I. 1. Tranz. A da înapoi; a restitui. ♦ Refl. A reveni, a se întoarce la locul de unde a plecat. 2. Refl. și intranz. Fig. (Înv.) A fi în declin, a regresa; a decădea. [Var.: (reg.) napoia vb. I] – Din înapoi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNAPOIERE, înapoieri, s. f. Acțiunea de a (se) înapoia2. ◊ Înapoiere mintală = dezvoltare mintală inferioară la un individ, față de vârsta pe care o are; insuficientă dezvoltare psihică și intelectuală a unui individ. – V. înapoia2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNAPOIERE, înapoieri, s. f. Acțiunea de a (se) înapoia2. ◊ Înapoiere mintală = dezvoltare mintală inferioară la un individ, față de vârsta pe care o are; insuficientă dezvoltare psihică și intelectuală a unui individ. – V. înapoia2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
NAPOIA vb. I v. înapoia2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NAPOIA vb. I v. înapoia2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
NAPOIA vb. I v. înapoia2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înapoia1 [At: MARCOVICI, C. 113/7 / V: (înv) înapoi, napoia / S și: înn~ / Pzi: ~iez / E: înapoi] 1 vt A restitui. 2-3 vtr (Iuz) A (se) întoarce. 4 vt (Iuz; îe) A ~ pe cineva în lucru A împiedica pe cineva să muncească. 5 vt (Iuz; îae) A împiedica pe cineva să-și dezvolte inteligența. 6 vt (Iuz; fig) A disprețui. 7 vt (Iuz; fig) A umili. 8 vr (Fig) A rămâne în urmă. 9 vi (Fig) A regresa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înapoiere sf [At: MAIORESCU, D. I, 145 / Pl: ~ri / E: înapoia1] 1 Restituire. 2 Revenire la locul din care s-a plecat. 3 Împiedicare a cuiva să muncească. 4 Împiedicare a cuiva să-și dezvolte inteligența. 5 (Îs) ~ mintală Dezvoltare mintală inferioară a unui individ, față de vârsta pe care o are. 6 (Îas) Insuficientă dezvoltare psihică și intelectuală a unui individ. 7 Rămânere în urmă din punct de vedere politic, social, cultural, economic etc. 8 (Fig) Retrogradare. 9 (Fig) Regres. 10 (Fig) Disprețuire. 11 (Fig) Umilire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
napoi2 v vz înapoia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
napoia v vz înapoia
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNAPOI vb. IV v. înapoia2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNAPOIA2, înapoiez, vb. I. 1. Tranz. A da înapoi, a restitui. Beți-o toată, zise apoi către Găvan cînd vru să-i înapoieze sticla. REBREANU, I. 21. Trebuie să-mi înapoiezi scrisoarea pe care ți-o cer. CARAGIALE, O. III 306. ♦ A retroceda. Prin această pace, Austria a înapoiat, între altele, Oltenia, care a scăpat astfel de apăsătoarea ocupație austriacă. IST. R.P.R. 255. 2. Refl. A se întoarce la locul de unde a plecat; a reveni. Tot astfel se întîmpla și cu unii care se înapoiau. PAS, Z. I 214. A ieșit din curte, ca să nu se mai înapoieze niciodată. GALACTION, O. I 308. 3. Refl. și intranz. Fig. (Învechit) A da înapoi, a regresa, a decădea, a fi în declin. Istoria este măsura sau metrul prin care se poate ști dacă un popor propășește sau dacă se înapoiază. KOGĂLNICEANU, S. A. 45. – Variante: napoia (ALECSANDRI, P. P. 204) vb. I, (neobișnuit) înapoi (ALECSANDRI, S. 109) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNAPOIERE, înapoieri, s. f. Acțiunea de a (se) înapoia. 1. Restituire. 2. Întoarcere, revenire. La înapoiere n-a mai găsit pe nimeni. 3. Fig. Stare înapoiată, rămînere în urmă (în dezvoltare, în concepții etc.); p. ext. regres.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE ÎNAPOIA mă ~iez intranz. 1) A veni înapoi (de unde a plecat); a se întoarce; a se înturna. 2) înv. (despre persoane, popoare, țări) A da înapoi (din punct de vedere al dezvoltării intelectuale, politice, economice, culturale). [Sil. în-a-po-ia] /Din înapoi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ÎNAPOIA ~iez tranz. (obiecte, sume de bani împrumutate etc.) A da înapoi; a întoarce; a restitui; a înturna. ~ cuiva bunurile luate. /Din înapoi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNAPOIERE ~i f. 1) v. A ÎNAPOIA și A SE ÎNAPOIA. 2) Rămânere în urmă. ~ economică. ◊ ~ mintală stare a unei persoane slab dezvoltate mintal. /v. a înapoia
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înapoià v. 1. a da înapoi, a restitui; 2. a rămânea înapoi, a întârzia; 3. refl. a veni înapoi, a se întoarce.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înapoiere f. acțiunea de a (se) înapoia: 1. restituțiune; 2. întoarcere: după înapoierea lui; 3. fig. regres.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înapoĭére f. Acțiunea de a da înapoĭ, restituire: înapoĭerea uneĭ datoriĭ. Fig. Starea omuluĭ rămas înapoĭ cu cultura saŭ cu ideile. – Cu înț. de „înturnare, întoarcere din călătorie” e abs. fals!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înapoĭéz v. tr. (d. înapoĭ). Restituĭ, daŭ înapoĭ ceĭa ce am luat. Rar. Scobor din rang. – Ca v. refl. cu înț. de „mă întorn” e un neol. de răŭ gust!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înapoia1 (a ~) (desp. î-na-/în-a-) vb., ind. prez. 1 sg. înapoiez, 3 înapoiază, 1 pl. înapoiem; conj. prez. 1 sg. să înapoiez, 3 să înapoieze; ger. înapoind
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înapoiere (desp. î-na-/în-a-) s. f., g.-d. art. înapoierii; pl. înapoieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!înapoia2 (a ~) (î-na-/în-a-) vb., ind. prez. 3 înapoiază, 1 pl. înapoiem; conj. prez. 3 să înapoieze; ger. înapoind
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!înapoiere (î-na-/în-a-) s. f., g.-d. art. înapoierii; pl. înapoieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înapoia vb. (sil. mf. în-), ind. prez. 1 sg. înapoiez, 3 sg. și pl. înapoiază, 1 pl. înapoiem; conj. prez. 3 sg. și pl. înapoieze; ger. înapoind
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înapoiere s. f. (sil. mf. în-), g.-d. art. înapoierii; pl. înapoieri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înapoia (ind. prez. 3 sg. și pl. înapoiază, 1 pl. înapoiem)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
înapoiez, -ind ger., -iere inf. s.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNAPOIA vb. v. decădea, regresa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNAPOIA vb. 1. v. restitui. 2. v. rambursa. 3. a reda, a restitui, (rar) a retrimite, (pop.) a întoarce, (înv.) a remite. (A ~ cuiva bunurile luate.) 4. v. întoarce.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNAPOIERE s. 1. v. rambursare. 2. redare, restituire. (~ bunurilor luate cuiva.) 3. v. întoarcere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înapoia vb. v. DECĂDEA. REGRESA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNAPOIA vb. 1. a da, a plăti, a restitui, (rar) a returna, (pop.) a întoarce, a înturna, (înv.) a reînturna. (Ți-am ~ datoria?) 2. a rambursa, a restitui. (A ~ creditul primit.) 3. a reda, a restitui, (rar) a retrimite, (pop.) a întoarce, (înv.) a remite. (A ~ cuiva bunurile luate.) 4. a se întoarce, a reveni, a veni, (pop.) a se înturna, (prin Ban.) a proveni, (înv.) a se toarce, a se turna. (Cînd te-ai ~ acasă?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNAPOIERE s. 1. rambursare, restituire, (rar) restituție, (pop.) întoarcere, (înv.) ramburs, reînturnare. (~ unei datorii.) 2. redare, restituire. (~ bunurilor luate cuiva.) 3. întoarcere, revenire, venire, (pop.) înturnare, înturnat. (După ~ lui acasă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se înapoia ≠ a propăși, a progresa.
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: î-na-po-ia, în-a-po-ia
verb (VT213) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT213) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT408) Flexiune incertă. Surse flexiune: DLRLC | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- silabație: î-na-, în-a-
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
înapoia, înapoiezverb
-
- Beți-o toată, zise apoi către Găvan cînd vru să-i înapoieze sticla. REBREANU, I. 21. DLRLC
- Trebuie să-mi înapoiezi scrisoarea pe care ți-o cer. CARAGIALE, O. III 306. DLRLC
- 1.1. Retroceda. DLRLCsinonime: retroceda
- Prin această pace, Austria a înapoiat, între altele, Oltenia, care a scăpat astfel de apăsătoarea ocupație austriacă. IST. R.P.R. 255. DLRLC
-
-
- Tot astfel se întîmpla și cu unii care se înapoiau. PAS, Z. I 214. DLRLC
- A ieșit din curte, ca să nu se mai înapoieze niciodată. GALACTION, O. I 308. DLRLC
-
-
-
- Istoria este măsura sau metrul prin care se poate ști dacă un popor propășește sau dacă se înapoiază. KOGĂLNICEANU, S. A. 45. DLRLC
-
etimologie:
- înapoi DEX '09 DEX '98
înapoiere, înapoierisubstantiv feminin
-
- 1.1. Restituire. DLRLCsinonime: restituire
- 1.2. Revenire, întoarcere. DLRLCsinonime: revenire întoarcere
- La înapoiere n-a mai găsit pe nimeni. DLRLC
-
- 1.3. Stare înapoiată, rămânere în urmă (în dezvoltare, în concepții etc.). DLRLC
- 1.3.1. Regres. DLRLCsinonime: regres
- 1.3.2. Înapoiere mintală = dezvoltare mintală inferioară la un individ, față de vârsta pe care o are; insuficientă dezvoltare psihică și intelectuală a unui individ. DEX '09 DEX '98
-
-
etimologie:
- înapoia (1.) DEX '09 DEX '98