Definiția cu ID-ul 881872:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂIMITÓR, năimitori, s. m. (Înv.) Persoană care angajează pe cineya pentru o muncă (temporară). ♦ Persoană angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară). [Pr.: nă-i-] – Năimi + suf. -tor.