Definiția cu ID-ul 48865:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂIMITÓR, năimitori, s. m. (Reg.) Persoană care angajează pe cineva pentru o muncă (temporară). ♦ Persoană angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară). [Pr.: nă-i-] – Năimi + suf. -tor.