O definiție pentru năzărâmb


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

NĂZĂRẤMB, năzărấmbi, s. m. Nerod, tont. (din zgâmboi1, cu pref. expresiv; sau din sl. sramŭ = rușine, nesramĩnŭ = nerușinat)

Intrare: năzărâmb
năzărâmb substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năzărâmb
  • năzărâmbul
  • năzărâmbu‑
plural
  • năzărâmbi
  • năzărâmbii
genitiv-dativ singular
  • năzărâmb
  • năzărâmbului
plural
  • năzărâmbi
  • năzărâmbilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)