2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năslui vi [At: RĂDULESCU-CODIN / Pzi: ~esc / E: slv насиловати[1]] (Mun) A da năvală. corectată

  1. În original, greșit tipărit: иасиловати LauraGellner

NĂSLUÍ, năsluiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A da năvală. – V. năsli.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năsluí, năsluiésc, vb. IV (reg.) a da năvală.

Intrare: năsluire
năsluire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsluire
  • năsluirea
plural
  • năsluiri
  • năsluirile
genitiv-dativ singular
  • năsluiri
  • năsluirii
plural
  • năsluiri
  • năsluirilor
vocativ singular
plural
Intrare: năslui
verb (V408)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năslui
  • năsluire
  • năsluit
  • năsluitu‑
  • năsluind
  • năsluindu‑
singular plural
  • năsluiește
  • năsluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năsluiesc
(să)
  • năsluiesc
  • năsluiam
  • năsluii
  • năsluisem
a II-a (tu)
  • năsluiești
(să)
  • năsluiești
  • năsluiai
  • năsluiși
  • năsluiseși
a III-a (el, ea)
  • năsluiește
(să)
  • năsluiască
  • năsluia
  • năslui
  • năsluise
plural I (noi)
  • năsluim
(să)
  • năsluim
  • năsluiam
  • năsluirăm
  • năsluiserăm
  • năsluisem
a II-a (voi)
  • năsluiți
(să)
  • năsluiți
  • năsluiați
  • năsluirăți
  • năsluiserăți
  • năsluiseți
a III-a (ei, ele)
  • năsluiesc
(să)
  • năsluiască
  • năsluiau
  • năslui
  • năsluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)