2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năpiști vi [At: PAȘCA, GL. / Pzi: ~tesc / E: ns cf piști] (Reg) A țâșni.

năpiște sf [At: COMAN, GL. / Pl: ~ti / E: nap + -iște] (Reg) Loc semănat cu napi (1) sau cu sfeclă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năpiștí, năpiștésc, vb. IV (reg.) a țâșni.

năpíște, năpíști, s.f. (reg.) loc semănat cu napi sau cu sfeclă.

Intrare: năpiști
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năpiști
  • năpiștire
  • năpiștit
  • năpiștitu‑
  • năpiștind
  • năpiștindu‑
singular plural
  • năpiștește
  • năpiștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năpiștesc
(să)
  • năpiștesc
  • năpișteam
  • năpiștii
  • năpiștisem
a II-a (tu)
  • năpiștești
(să)
  • năpiștești
  • năpișteai
  • năpiștiși
  • năpiștiseși
a III-a (el, ea)
  • năpiștește
(să)
  • năpiștească
  • năpiștea
  • năpiști
  • năpiștise
plural I (noi)
  • năpiștim
(să)
  • năpiștim
  • năpișteam
  • năpiștirăm
  • năpiștiserăm
  • năpiștisem
a II-a (voi)
  • năpiștiți
(să)
  • năpiștiți
  • năpișteați
  • năpiștirăți
  • năpiștiserăți
  • năpiștiseți
a III-a (ei, ele)
  • năpiștesc
(să)
  • năpiștească
  • năpișteau
  • năpiști
  • năpiștiseră
Intrare: năpiște
năpiște substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năpiște
  • năpiștea
plural
  • năpiști
  • năpiștile
genitiv-dativ singular
  • năpiști
  • năpiștii
plural
  • năpiști
  • năpiștilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)