2 intrări

16 definiții

NĂJÍT s. n. (Pop.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc. – Din bg. nežit.

NĂJÍT s. n. (Pop.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc. – Din bg. nežit.

NĂJÍT s. n. Nume generic dat de popor nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii, a ugerului vitelor etc. Scăpăm de friguri. Dă peste noi năjitul. Ni se umflă gingiile. STANCU, D. 278. Sper că te-ai scăpat de tot de năjit și că te-ai și pus pe hrană regulată. CARAGIALE, O. VII 139. (În superstiții) Băbătia lui... ba-i e făcut de năjit, ba că-i e făcut pe ursită. CREANGĂ, P. 111.

NĂJÍT s. v. ceară, cerumen.

năjít (-turi), s. n. – Otită, inflamație a urechii. Sl. nežitŭ (Cihac, II, 209; Conev 92), cf. sb., ceh. nežit.

NĂJÍT n. pop. 1) (denumire generica) Durere nevralgică (de urechi, de dinți etc.) provenită din răceală. 2) Inflamație a ugerului la unele animale (vaci, oi). /<bulg. nežit

năjit n. Mold. 1. inflamațiunea urechii: ba i-a făcut de năjit CR.; 2. boală de oi (când au bube pe obraz). [Ceh. NEJIT, uimă].

năjít și nejít n., pl. urĭ (vsl. nezitu, rut. néžĭt, pol. niežyt, -yd, catar, ceh. nežit, -id, ulcer purulent). Pop. Otită externă.

NĂJÍ, năjesc, vb. IV. Refl. (Regional; și în forma neji) A se îmbolnăvi de năjit. Vaca care nu e bună de lapte nu se nejește niciodată, ci numai acelea ce dau mult lapte. MARIAN, INS. 331. – Variantă: nejí vb. IV.

NĂJÍ, năjesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se îmbolnăvi de năjit. – Din năjit.

năjí, năjésc, vb. IV (reg.) a se îmbolnăvi de năjit.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

năjít, (năjât, nejit, nejid, nejât), s.n. – (reg.) 1. (med.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc. (Bârlea, 1924; Țiplea, 1906; Papahagi, 1925); „Nejid pă strigare, / Nejid pân poteca cea mare” (Papahagi, 1925). 2. Afecțiune care apare la juninci, la prima gestație: „Ugerul se face ca piatra și începe să se umfle tot corpul animalului. Pentru tratament se aplică comprese cu apă rece, apoi se afumă animalul cu putregai de răchită aprins și se fac frecții cu usturoi. În timp ce se afumă, se descântă: Nejâte, / Pricăjâte, / Ieși de unde ești” (Memoria, 2004: 1.073). 3. Rău, necaz, boală: „Nejâtu-i de nouă feluri: / Luat pân didioti, / Luat pân supărare, / Luat pân pofta cea mare...” (Calendar, 1980: 125). – Din sl. nežitŭ (Scriban; Cihac, Conev, cf. DER), bg. nežit (DEX, MDA), ceh. nejit „uimă” (Șăineanu).

năjít, (năjât, nejit, nejid, nejât), s.n. – 1. (med.) Nume generic dat nevralgiilor, durerilor de dinți, inflamațiilor urechii etc. (Bârlea 1924; Țiplea 1906: Papahagi 1925): „Nejid pă strigare, / Nejid pân poteca cea mare” (Papahagi 1925). 2. Afecțiune care apare la juninci, la prima gestație: „Ugerul se face ca piatra și începe să se umfla tot corpul animalului. Pentru tratament se aplică comprese cu apă rece, apoi se afumă animalul cu putregai de răchită aprins și se fac frecții cu usturoi. În timp ce se afumă, se descântă: Nejâte, / Pricăjâte, / Ieși de unde ești” (Memoria 2004: 1073). 3. Rău, necaz, boală: „Nejâtu-i de nouă feluri: / Luat pân didioti, / Luat pân supărare, / Luat pân pofta cea mare...” (Calendar 1980: 125). – Din sl. nežitu (DER).

Intrare: năji
năji
verb (V403)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) năji năjire năjit năjind singular plural
năjește năjiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) năjesc (să) năjesc năjeam năjii năjisem
a II-a (tu) năjești (să) năjești năjeai năjiși năjiseși
a III-a (el, ea) năjește (să) năjească năjea năji năjise
plural I (noi) năjim (să) năjim năjeam năjirăm năjiserăm, năjisem*
a II-a (voi) năjiți (să) năjiți năjeați năjirăți năjiserăți, năjiseți*
a III-a (ei, ele) năjesc (să) năjească năjeau năji năjiseră
Intrare: năjit
năjit
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular năjit năjitul
plural năjituri năjiturile
genitiv-dativ singular năjit năjitului
plural năjituri năjiturilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)