Definiția cu ID-ul 951732:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năbálă, năbale, s.f. – (reg.) Arătare, ființă monstruoasă: „...nici Omu Apei, nici Fata Pădurii și nici un fel de năbăliță nu mai umblă” (Bilțiu 1979: 161; Oncești). – În relație cu bală „monstru, fiară”, prin contaminare cu namilă „uriaș”.