8 definiții pentru năbădaică năpădaică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂBĂDÁICĂ, năbădăici, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) 1. Acces de furie, de mânie. 2. (Criză de) epilepsie. – Năbădăi1[1] + suf. -aică.

  1. Trimiterea nu e corectă, nu există intrare cu indice 1, substantivul năbădăi fiind menționat cu formă de singular. — gall

năbădaică sf [At: RUSSO, S. 103 / V: ~pă~ / Pl: ~dăici, ~dăice / E: năbădaie + -că] (Reg; mpl) 1 Năbădaie (3). 2 Acces de furie. 3 Capricii.

NĂBĂDÁICĂ, năbădăici, s. f. (Reg.; mai ales la pl.) 1. Acces de furie, de mânie. 2. (Criză de) epilepsie. – Năbădăi1 + suf. -aică.

NĂBĂDÁICĂ, năbădăici, s. f. (Învechit și regional, mai ales la pl.) 1. Spaimă, frică. 2. Furie, mînie. V. năbădăi1. Ei! apoi să nu te apuce șaptezăci de năbădăici? ALECSANDRI, T. I 113. 3. Epilepsie. Tremura, sărmanu, ca de năbădăici. ALECSANDRI, T. 47. 4. (La sg.) Drac, diavol. Naiba, năbădaica... îi umplea de spaimă deopotrivă pe amîndoi. RUSSO, S. 103. – Pl. și: năbădăice (ALECSANDRI, T. 366). – Variantă: năpădáică (ȘEZ. VII 135) s. f.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

năbădáică (reg.) (-dai-) s. f., g.-d. art. năbădắicii; pl. năbădắici

năbădáică s. f. (sil. -dai-), g.-d. art. năbădăicii; pl. năbădăici

Intrare: năbădaică
năbădaică substantiv feminin
  • silabație: -dai-că info
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năbădaică
  • năbădaica
plural
  • năbădăici
  • năbădăicile
genitiv-dativ singular
  • năbădăici
  • năbădăicii
plural
  • năbădăici
  • năbădăicilor
vocativ singular
plural
năpădaică substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năpădaică
  • năpădaica
plural
  • năpădăici
  • năpădăicile
genitiv-dativ singular
  • năpădăici
  • năpădăicii
plural
  • năpădăici
  • năpădăicilor
vocativ singular
plural

năbădaică năpădaică regional mai ales la plural

etimologie:

  • Năbădăi + sufix -aică.
    surse: DEX '09 DEX '98