MĂSLAD s. n. Fructul foarte toxic al unei plante orientale (Anamirta cocculus), întrebuințat, amestecat cu miez de pîine, pentru a ameți și a omorî peștii. – Magh. maszlag (sb. maslak < tc.).

măslad n. fruct conținând în sâmburele său o substanță foarte veninoasă amestecat cu miez de pâine; măsladul se întrebuințează spre a ameți, și omori peștii. [Ung. MASZLAG, ciumăfaie].

măslád și -ág, V. maslad.

măslad, s.m. – (înv.) 1. (bot.) Fructul toxic al unei plante orientale, în formă de boabă roșie, întrebuințat uneori pentru a ameți peștii și pentru a-i pescui ușor. 2. Otravă pentru prins pești (Lenghel, 1979; Bârsana). – Din magh. maszlag „ciumăfaie” (Șăineanu, DLRM; Cihac, Tiktin, cf. DER; MDA), cf. tc. mașlak „băutură amețitoare” (Lokotsch, cf. DER; Scriban).

măslad, s.m. – 1. (bot.) Fructul toxic al unei plante orientale, în formă de boabă roșie, întrebuințat uneori pentru a ameți peștii și pentru a-i pescui ușor. 2. Otravă pentru prins pești (Lenghel 1979; Bârsana). – Din magh. maszlag.

MENISPERMUM L., MĂSLAD, fam. Menispermaceae. Gen originar din America de N, Japonia, U.R.S.S., 2 specii, liniare, cu tulpină sarmentoasă. Flori dioice (plantele mascule: 4-6 sepale, 6-9 petale laterale rulate în interior, 12-24 stamine; cele femele: 4-10 sepale, 6-9 petale, stil cu stigmat franjurat, 2-4 pistile, 6-12 stamine sterile) în raceme compuse, pendente. Frunze peltate sau cordiforme, lobate, mari alterne, întregi, pețioli lungi. Fruct rotund, drupă.