2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mărtăci vt [At: ȘIO II, 406 / Pzi: ~cesc / E: mărtac] (Reg) 1 A pune martaci (7) la un bordei. 2 A propti cu martaci (8).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mărtăci, mărtăcesc, vb. IV (reg., înv.) a pune martaci (stâlpi) la bordei, a propti cu martaci.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂRTĂCÍ vb. IV. Tranz. A pune martaci la un bordei, a propti cu martaci. Cf. ȘIO II1, 406. Am o casă dezvâlită, Întîi o mărtăcesc La urmă o-nvelesc (Opinca). MAT. FOLK. 536. C-un pai de șovar învălii o casă ș-un coșar. Întîi îl învelii Ș-apoi îl mărtăcii (Piciorul în cizmă). PĂSCULESCU, L. P. 94, cf. PASCU, C. 177. - Prez. ind.: mărtăcesc. – V. mărtac.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mărtăcit
mărtăcit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: mărtăci
| verb (VT406) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)