11 definiții pentru măgăruș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂGĂRUȘ, măgăruși, s. m. Diminutiv al lui măgar (1). – Măgar + suf. -uș.

măgăruș sm [At: POLIZU / Pl: ~i / E: măgar + -uș] 1-6 (Șhp) Măgar (1-2, 9) (mic) Si: (reg) măgăraș (1-6), măgărel (1-6), măgăruț (1-6). 7 Pui de măgar. 8 (Reg) Capră de tăiat lemne. 9 (Art.) Joc țărănesc cu lăutari. 10 (Art.) Melodie după care se execută măgărușul (9).

MĂGĂRUȘ, măgăruși, s. m. Diminutiv al lui măgar.Măgar + suf. -uș.

MĂGĂRUȘ, măgăruși, s. m. Diminutiv al lui măgar. Îmi rămase deodată stăruitoare, înaintea ochilor, figura cuminte și deșteaptă a măgărușului meu Vasilache. SADOVEANU, O. VI 65. Merg pe cale tot cîntînd, Din cavale șuierînd, Ciobănașii tot jucînd, Măgărușii tot zbierînd. TEODORESCU, P. P. 679.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

măgăruș s. m., pl. măgăruși

măgăruș s. m., pl. măgăruși

măgăruș s. m., pl. măgăruși

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MĂGĂRUȘ s. (ZOOL.) (reg.) măgăraș, măgărel, măgăruț, (înv.) asinaș, asinel.

MĂGĂRUȘ s. (ZOOL.) (reg.) măgăraș, măgărel, măgăruț, (înv.) asinaș, asinel.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂGĂRUȘ s. m. I. Diminutiv (hipocoristic) al lui m ă g a r (I 1); pui de măgar ; (regional) măgăraș (1), măgărel, măgăruț. Cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., DDRF, BARCIANU, ALEXI, W. Îmi rămase deodată stăruitoare, înaintea ochilor, figura cuminte și deșteaptă a măgărușului meu Vasilache. SADOVEANU, O. IV, 65, cf. X, 411, IORDAN, STIL. 189. Între timp venise și Ciurea, îmboldindu-și măgărușul zgribulit de ploaie. V. ROM. iulie 1 954, 153. Măgăruși amârîli se adăpostesc aplecîndu-și spinarea spre gardurile scunde de piatră. ib. aprilie 1 956, 165. Merg pe cale. . . Ciobănașii Tot jucînd, Măgărușii Tot zbierînd. TEODORESCU, P. P. 679, cf. ALR II 5 533/2, 27, 352, 414, 514, 537, 848, 876, ALRM SN I h 190. Vine lelea de la Huși Călare pe un măgăruș (Căruța), ȘEZ. VII, 79. II. (Regional) 1. Capră de tăiat lemne. Cf. m ă g a r (III 4) (Orlea-Corabia). ALR I 952/885. 2. Numele unui joc țărănesc cu lăutari. SEVASTOS, N. 282, cf. PAMFILE, J. III, 90. - Pl.: măgăruși.Măgar + suf. -uș.

Intrare: măgăruș
măgăruș substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măgăruș
  • măgărușul
  • măgărușu‑
plural
  • măgăruși
  • măgărușii
genitiv-dativ singular
  • măgăruș
  • măgărușului
plural
  • măgăruși
  • măgărușilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

măgăruș, măgărușisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui măgar. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Îmi rămase deodată stăruitoare, înaintea ochilor, figura cuminte și deșteaptă a măgărușului meu Vasilache. SADOVEANU, O. VI 65. DLRLC
    • format_quote Merg pe cale tot cîntînd, Din cavale șuierînd, Ciobănașii tot jucînd, Măgărușii tot zbierînd. TEODORESCU, P. P. 679. DLRLC
etimologie:
  • Măgar + sufix -uș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.