mușățel m. plantă aromatică cu frumoase flori albe sau galbene, întrebuințată în medicină sub formă de infuziune (Matricaria chamomilla): cu ceaiul de mușățel poporul lecuiește multe boale. [Diminutiv din mușat, frumos (termen propriu macedo-românei). De origină necunoscută].

mușățél m., pl. eĭ (d. mrom. mușat, din frumușat, frumos). Vest. O plantă medicinală din familia compuselor din ale căreĭ florĭ se face un ceaĭ contra tusiĭ și a durerilor de stomah (motricaria chamomilla). – Greșit scris mușețel. În est romăniță.