O definiție pentru mutefaraca


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mutefaracá (-ále), s. f. – Soldat din suita sultanului. – Var. mutafar(i)aca, muteferica. Tc. müteferrika (Șeineanu, III, 87). Sec. XVIII, înv.

Intrare: mutefaraca
mutefaraca substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mutefaraca
  • mutefaracaua
plural
  • mutefaracale
  • mutefaracalele
genitiv-dativ singular
  • mutefaracale
  • mutefaracalei
plural
  • mutefaracale
  • mutefaracalelor
vocativ singular
plural