2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

muscări [At: ALR II, 95 / Pzi: ~resc / E: ddr muscărie] (Reg) 1 vr A se apăra de muște (1). 2 vt (Fig) A necăji, a sâcâi.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

muscărí, muscărésc, vb. IV (reg.) a se apăra de muște; (fig.) a se băga în sufletul cuiva, a sâcâi.

Intrare: muscărire
muscărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muscărire
  • muscărirea
plural
  • muscăriri
  • muscăririle
genitiv-dativ singular
  • muscăriri
  • muscăririi
plural
  • muscăriri
  • muscăririlor
vocativ singular
plural
Intrare: muscări
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • muscări
  • muscărire
  • muscărit
  • muscăritu‑
  • muscărind
  • muscărindu‑
singular plural
  • muscărește
  • muscăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • muscăresc
(să)
  • muscăresc
  • muscăream
  • muscării
  • muscărisem
a II-a (tu)
  • muscărești
(să)
  • muscărești
  • muscăreai
  • muscăriși
  • muscăriseși
a III-a (el, ea)
  • muscărește
(să)
  • muscărească
  • muscărea
  • muscări
  • muscărise
plural I (noi)
  • muscărim
(să)
  • muscărim
  • muscăream
  • muscărirăm
  • muscăriserăm
  • muscărisem
a II-a (voi)
  • muscăriți
(să)
  • muscăriți
  • muscăreați
  • muscărirăți
  • muscăriserăți
  • muscăriseți
a III-a (ei, ele)
  • muscăresc
(să)
  • muscărească
  • muscăreau
  • muscări
  • muscăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)