4 definiții pentru musait


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

musait sm vz musaip

musaip sm [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 277/5 / V: (înv) ~ahib, ~it, ~alip / Pl: ~i / E: tc musahip] (Ist) 1 Înalt demnitar la curtea sultanului. 2 Favorit al sultanului. 3 Consilier intim al domnitorului.

MUSAIP s.m. (Mold., ȚR) Demnitar la curtea sultanului. A: Era la împărățiia lui sultan Murat pre acele vremi toate trebile și lucrurile împărăției pre doi oameni carii era musaipi lui Sultan Murat. M. COSTIN. Avea un priietin musaip împărătescu. NECULCE. Mergînd ghenicear-aga și alți musahibi, la veziriul, s-au rugat. IM 1754, 76v. B: Îndată ce au văzut pe musaipul împăratului, ... nimic alt n-au mai căutat. IST. ȚR; cf. IM 1730, 107v. Variante: musahib (IM 1730, 107v; IM 1754, 76v). Etimologie: tc. musahip.

musaíp m. (turc. [d. ar.] mûsahib și musahib). Vechĭ. Credincĭos intim al sultanuluĭ, curtean saŭ consilier intim. – Și musahíb și musaít.

Intrare: musait
musait
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.