2 intrări

2 definiții


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MURLUÍ vb. v. lipi, murui.

Intrare: murluit
murluit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • murluit
  • murluitul
  • murluitu‑
  • murlui
  • murluita
plural
  • murluiți
  • murluiții
  • murluite
  • murluitele
genitiv-dativ singular
  • murluit
  • murluitului
  • murluite
  • murluitei
plural
  • murluiți
  • murluiților
  • murluite
  • murluitelor
vocativ singular
plural
Intrare: murlui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • murlui
  • murluire
  • murluit
  • murluitu‑
  • murluind
  • murluindu‑
singular plural
  • murluiește
  • murluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • murluiesc
(să)
  • murluiesc
  • murluiam
  • murluii
  • murluisem
a II-a (tu)
  • murluiești
(să)
  • murluiești
  • murluiai
  • murluiși
  • murluiseși
a III-a (el, ea)
  • murluiește
(să)
  • murluiască
  • murluia
  • murlui
  • murluise
plural I (noi)
  • murluim
(să)
  • murluim
  • murluiam
  • murluirăm
  • murluiserăm
  • murluisem
a II-a (voi)
  • murluiți
(să)
  • murluiți
  • murluiați
  • murluirăți
  • murluiserăți
  • murluiseți
a III-a (ei, ele)
  • murluiesc
(să)
  • murluiască
  • murluiau
  • murlui
  • murluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)