4 definiții pentru muntar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

muntar sm [At: FRÂNCU – CANDREA, M. 25 / Pl: ~i / E: munte + -ar] (Trs) 1 Persoană care are în grijă vitele trimise la pășune la munte Si: păstor. 2 Membru al familiei care merge zilnic la munte (1), pentru a-și mulge vitele, a prepara untul, brânza etc.

MUNTAR, muntari, s. m. (Regional) Bărbat care mulge în fiecare zi oile sau vacile duse la munte și prepară derivatele de lapte; baci.

MUNTAR, muntari, s. m. (Reg.) Bărbat care mulge oile sau vacile duse la munte și care prepară derivatele laptelui. – Din munte + suf. -ar.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

muntar, muntari, s.m. (reg.) păstor, cel care merge zilnic la munte să mulgă vitele și să prepare brânza, untul.

Intrare: muntar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muntar
  • muntarul
  • muntaru‑
plural
  • muntari
  • muntarii
genitiv-dativ singular
  • muntar
  • muntarului
plural
  • muntari
  • muntarilor
vocativ singular
  • muntarule
  • muntare
plural
  • muntarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muntar, muntarisubstantiv masculin

  • 1. regional Bărbat care mulge în fiecare zi oile sau vacile duse la munte și prepară derivatele de lapte. DLRLC
    sinonime: baci
    • format_quote Muntarii sau muntărițele... se adună peste zi și peste noapte la una din măietoarele vecine, unde fierb laptele... fac brînză etc. PAMFILE, I. C. 438. dexonline
etimologie:
  • munte + sufix -ar. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.