3 definiții pentru mundium


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mundium sns [At: DN3 / P: ~di-um / E: ger Mundium] Putere și drept de tutelă pe care le avea bărbatul asupra soției și copiilor săi în vechiul drept germanic.

MÚNDIUM s.n. Puterea și dreptul de tutelă pe care le avea bărbatul asupra soției și copiilor săi în vechiul drept germanic. [Pron. -di-um. / < germ. Mundium].

MÚNDIUM s. n. puterea și dreptul de tutelă pe care le avea bărbatul asupra soției și copiilor săi în vechiul drept germanic. (< germ. Mundium)

Intrare: mundium
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mundium
  • mundiumul
  • mundiumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mundium
  • mundiumului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)