5 definiții pentru mumbaiegiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mumbaiegiu sn [At: (a. 1693) ȘIO II?, 85 / V: (înv) bumb~ / Pl: ~gii / E: tc mubayaaci] (Ist) Comisar turc care organiza mumbaiaua Si: (rar) mubaiegi-aga.

mubaĭegíŭ și (ob.) mumbaĭegíŭ1 n. (turc. mubaĭağy, din mübaĭe’ağy). Vechĭ. Comisar turcesc însărcinat să cumpere grîne și oĭ p. statu turcesc. – Și bumb-.[1]

  1. 1. În „Ortografic (2002)”: mumbaĭergíŭ. LauraGellner

mumbaĭá, mumbaĭegíŭ, V. mub-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mumbaiegíu (înv.) s. m., art. mumbaiegíul; pl. mumbaiegíi, art. mumbaiegíii (-gi-ii)

Intrare: mumbaiegiu
mumbaiegiu substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mumbaiegiu
  • mumbaiegiul
  • mumbaiegiu‑
plural
  • mumbaiegii
  • mumbaiegiii
genitiv-dativ singular
  • mumbaiegiu
  • mumbaiegiului
plural
  • mumbaiegii
  • mumbaiegiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)