2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MULINA, mulinez, vb. I. Tranz. A răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obține un fir mai uniform, cu aspect mai frumos și cu o rezistență mai mare. – Din fr. mouliner.

MULINA, mulinez, vb. I. Tranz. A răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obține un fir mai uniform, cu aspect mai frumos și cu o rezistență mai mare. – Din fr. mouliner.

mulina vt [At: DN / Pzi: ~nez / E: fr mouliner] (Rar; c. i. mai multe fire de mătase) A răsuci pentru a obține un singur fir mai uniform, cu aspect mai frumos și cu o rezistență mai mare.

MULINA vb. I. tr. A face o mișcare de rotație rapidă; a învîrti, a înfășura; (spec.) a răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obține un singur fir. [< fr. mouliner, cf. it. mulinare].

MULINA vb. tr. 1. a face o mișcare de rotație rapidă; a învârti, a înfășura. 2. a răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obține un singur fir. (< fr. mouliner)

A MULINA ~ez tranz. (fire de mătase, bumbac etc.) A uni răsucind unul în jurul altuia (pentru a forma un singur fir cu rezistență mai mare). /<fr. mouliner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mulina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mulinez, 3 mulinea; conj. prez. 1 sg. să mulinez, 3 să mulineze

mulina (a ~) vb., ind. prez. 3 mulinea

mulina vb., ind. prez. 1 sg. mulinez, 3 sg. și pl. mulinea

Intrare: mulinat
mulinat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mulinat
  • mulinatul
  • mulinatu‑
  • mulina
  • mulinata
plural
  • mulinați
  • mulinații
  • mulinate
  • mulinatele
genitiv-dativ singular
  • mulinat
  • mulinatului
  • mulinate
  • mulinatei
plural
  • mulinați
  • mulinaților
  • mulinate
  • mulinatelor
vocativ singular
plural
Intrare: mulina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mulina
  • mulinare
  • mulinat
  • mulinatu‑
  • mulinând
  • mulinându‑
singular plural
  • mulinea
  • mulinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mulinez
(să)
  • mulinez
  • mulinam
  • mulinai
  • mulinasem
a II-a (tu)
  • mulinezi
(să)
  • mulinezi
  • mulinai
  • mulinași
  • mulinaseși
a III-a (el, ea)
  • mulinea
(să)
  • mulineze
  • mulina
  • mulină
  • mulinase
plural I (noi)
  • mulinăm
(să)
  • mulinăm
  • mulinam
  • mulinarăm
  • mulinaserăm
  • mulinasem
a II-a (voi)
  • mulinați
(să)
  • mulinați
  • mulinați
  • mulinarăți
  • mulinaserăți
  • mulinaseți
a III-a (ei, ele)
  • mulinea
(să)
  • mulineze
  • mulinau
  • mulina
  • mulinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mulina, mulinezverb

  • 1. A face o mișcare de rotație rapidă. DN
    • 1.1. A răsuci două sau mai multe fire de mătase pentru a obține un fir mai uniform, cu aspect mai frumos și cu o rezistență mai mare. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.