23 de definiții pentru mâlc
din care- explicative (17)
- morfologice (2)
- etimologice (1)
- argou (1)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÂLC adv. (În expr.) A tăcea mâlc = a nu spune niciun cuvânt, a nu scoate o vorbă; a tăcea chitic. – Din mâlci (derivat regresiv).
mâlc2 s [At: DENSUSIANU, Ț. H. 324 / E: ns cf mârcav, mârced] (Trs) Boală a oilor și a caprelor, manifestată prin orbire, umflarea picioarelor și pierderea laptelui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâlc1, ~ă [At: ALECSANDRI, T. 976 / V: (reg) mâlcă, melcu av, mulc, mulcu, mulgu, (nob) molc a / E: drr mâlci1 cf slv млъкомь] 1 av (Îe) A tăcea ~ (sau ~ă) A nu spune nici un cuvânt. 2 a (Nob; îf molc) Tăcut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÂLC adv. (Pop. și fam.; în expr.) A tăcea mâlc = a nu spune nici un cuvânt, a nu scoate o vorbă; a tăcea chitic. – Din mâlci (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MÂLC adv.: A tăcea ~ a nu spune nici o vorbă; a tăcea chitic. /v. a mâlci
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mâlcă av vz mâlc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
molc, ~ă a vz mâlc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
molcu av vz mâlc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulc av vz mâlc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulcu av vz mâlc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulgu av vz mâlc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎLC adv. (Numai în expr.) A tăcea mîlc = a nu spune nici un cuvînt, a nu scoate o vorbă. Se hotărî să tacă mîlc deocamdată. REBREANU, R. I 110. Oamenii mei tăceau mîlc și se uitau unii la alții. SANDU-ALDEA, U. P. 61. Voinea tăcu mîlc și se ascunse într-un colțișor de odaie ca să nu mai audă gura babei. POPESCU, B. III 22. – Variante: mîlcă (ISPIRESCU, L. 143, id. U. 108), molc (ALECSANDRI, T. 976), mulc (ȘEZ. II 122) adv.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎLCĂ adv. v. mîlc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOLC adv. v. mîlc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULC adv. v. mîlc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mălc adv. în expresiunea a tăcea mălc, a nu rosti nicio vorbă. [Ceh. MLK, tăcere].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mîlc adv. (bg. mŭlk, de unde și mŭlkom, mîlcom. V. mîc). Munt. Fam. A tăcea mîlc, a nu zice nicĭ mîlc, a tăcea absolut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mâlc adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mâlc adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mâlc adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
mîlc interj. – Pst! Tăcere! (întărește ideea de tăcere). – Var. mîrc, mîlcă, mîrcă. Sl. (bg.) mlŭkŭ. – Der. molc, adj. (tăcut); molcom (var. mîlcom, mulcom, mîlcum, molcum, cu der., mr. mălcum), adv. (fără a crîcni, fără a zice pîs; adj., tăcut), din sl. mlŭkomŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 200); molcomi, vb. (a liniști; refl., a tăcea); molcomiș, adv. (pe tăcute); molcumitor, adj. (liniștitor); mîlcomișare, s. f. (înv., liniștire, calm); mîlci, vb. (a tăcea; a-și mușca limba, a amuți; a trage pe sfoară), din sl. mlŭčati „a tăcea”, cf. sb. mučati, bg. mălči (Cihac, II, 200; Conev 96), rus. molčatĭ.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a tăcea chitic / mâlc / molcom expr. a nu spune nimic.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÎLC1, -Ă, adv., adj. 1. Adv. (În e x p r.) A tăcea mîlc (sau mîlcă) = a nu spune nici un cuvînt, a nu scoate o vorbă, a tăcea chitic, ca peștele. Tăceți molcu, să nu-mi smintiți vraja . . . sss ! ALECSANDRI, T. 976. Tîlharii rămaseră ca scriși pe părete și tăcură mîlcă. ISPIRESCU, L. 143, cf. 293, id. M. V. 8, id. U. 108. Oamenii mei tăceau mîlc și se uitau unii la alții. SANDU-ALDEA, U. P. 61. Tac nepoțeii mîlc, Tăcerea crește. SĂM. II, 120. Numai Ana tăcea mîlc și suspina ca o osîndită care-și așteaptă verdictul. REBREANU, I. 228, cf. id. R. I, 110. Atunci tac mîlc, atît el cît și șeful secției sale de publicitate. CONTEMP. 1949, nr. 165, 11/6. Adam pricepu a cui fapte sînt toațe aceste .. . însă . . . tăcu mulcu. ȘEZ. II, 122. Doi din oamini dzic c-or spuni; da cel di-a triilea taci molcu. ib. VIII, 94, cf. V, 106. Tace mulgu. I. CR. IV, 60. 2. Adj. (Neobișnuit; în forma molc) Tăcut, necomunicativ. Fii molc ca chitic = fii tăcut ca peștele, DDRF, cf. ZANNE, P. I, 405. – Și: (regional) mílcă, mulc, múlcu (ȘEZ. V, 107), múlgu, mólcu adv.; (neobișnuit) molc, -ă adj. – Derivat regresiv de la mîlci1. Cf. slavonul instrumental sg. м л ъ к о м ь.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎLC2 subst. (Prin Transilv.) Boală a oilor și a caprelor, manifestată prin orbire, umflarea picioarelor, pierderea laptelui. Cf. DENSUSIANU, Ț. H. 324. - Etimologia necunoscută. Cf. m î r c a v, m l r c e d.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mâlcadverb
- A tăcea mâlc = a nu spune niciun cuvânt, a nu scoate o vorbă; a tăcea chitic. DEX '09 DLRLC
- Se hotărî să tacă mîlc deocamdată. REBREANU, R. I 110. DLRLC
- Oamenii mei tăceau mîlc și se uitau unii la alții. SANDU-ALDEA, U. P. 61. DLRLC
- Voinea tăcu mîlc și se ascunse într-un colțișor de odaie ca să nu mai audă gura babei. POPESCU, B. III 22. DLRLC
-
etimologie:
- mâlci DEX '98 DEX '09