2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mulțind s [At: ANDRIEVICI, A. 39/25 / Pl: ? / E: mulți cf lat multiplicandus, ger Multiplikand] (Mat; înv) Deînmulțit.

mulți vtr [At: PSALT. 3 / Pzi: esc / E: mult] (Înv) 1-2 A (se) înmulți.

înmulțésc v. tr. (d. mult). Măresc, multiplic o cantitate, un număr: a înmulți jandarmiĭ ruralĭ. Aritm. Măresc un număr de atîtea orĭ cîte unitățĭ se află într’al doilea număr. V. refl. Cresc, sporesc în cantitate orĭ în număr: Jidaniĭ s’aŭ înmulțit grozav în România. – Și îmulțesc. Vechĭ și mulțesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MULȚÍ vb. v. crește, înmulți, mări, ridica, spori, urca.

mulți vb. v. CREȘTE. ÎNMULȚI. MĂRI. RIDICA. SPORI. URCA.

Intrare: mulțind
mulțind
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mulți
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mulți
  • mulțire
  • mulțit
  • mulțitu‑
  • mulțind
  • mulțindu‑
singular plural
  • mulțește
  • mulțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mulțesc
(să)
  • mulțesc
  • mulțeam
  • mulții
  • mulțisem
a II-a (tu)
  • mulțești
(să)
  • mulțești
  • mulțeai
  • mulțiși
  • mulțiseși
a III-a (el, ea)
  • mulțește
(să)
  • mulțească
  • mulțea
  • mulți
  • mulțise
plural I (noi)
  • mulțim
(să)
  • mulțim
  • mulțeam
  • mulțirăm
  • mulțiserăm
  • mulțisem
a II-a (voi)
  • mulțiți
(să)
  • mulțiți
  • mulțeați
  • mulțirăți
  • mulțiserăți
  • mulțiseți
a III-a (ei, ele)
  • mulțesc
(să)
  • mulțească
  • mulțeau
  • mulți
  • mulțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)