2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mucori v vz mucuri1

mucoare sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~ori / E: ml mucor, -ora] (Reg) 1 Mucegai (1). 2 Mucus. 3 (Spc) Muc (1). 4 (Lpl) Mucozitate produsă în placenta animalelor, înainte de fătare. 5 Boală a cailor și a vitelor nedefinită mai îndeaproape Vz răpciugă 6 Epitet depreciativ pentru un tânăr flușturatic.

mucuri1 vir [At: REV CRIT. III, 161 / V: ~cări, ~cori / Pzi: 3 ~rește / E: mucoare] 1-2 (Ban; Olt) A (se) mucegăi.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUCOÁRE s. v. mucegai, mucezeală, mușiță.

MUCURÍ vb. v. mucegăi, mucezi.

mucoare s. v. MUCEGAI. MUCEZEALĂ. MUȘIȚĂ.

Intrare: mucoare
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mucoare
  • mucoarea
plural
  • mucori
  • mucorile
genitiv-dativ singular
  • mucori
  • mucorii
plural
  • mucori
  • mucorilor
vocativ singular
plural
Intrare: mucuri
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mucuri
  • mucurire
  • mucurit
  • mucuritu‑
  • mucurind
  • mucurindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • mucurește
(să)
  • mucurească
  • mucurea
  • mucuri
  • mucurise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • mucuresc
(să)
  • mucurească
  • mucureau
  • mucuri
  • mucuriseră
mucori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)