3 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUCEZÍT, -Ă, muceziți, -te, adj. Mucegăit. – V. mucezi.

MUCEZÍT, -Ă, muceziți, -te, adj. Mucegăit. – V. mucezi.

mucezit1 sn [At: ȚIPLEA, P.P. 25 / E: mucezi] 1 (Rar) Mucegăire (1). 2 (Ccr) Mucegai (1).

mucezit2, ~ă a [At: LB / Pl: ~iți, ~e / E: mucezi] Mucegăit (1).

MUCEZÍT, -Ă, muceziți, -te, adj. Care a prins mucegai, care are mucezeală; mucegăit. Satan afurisit Cu-a sa jertfă se aruncă în băltoiul mucezit. ALECSANDRI, P. I 13. Iacă stăpînul călare Că-mi aduce de mîncare Mălai negru zguruit Și uscat și mucezit. ANT. LIT. POP. I 57.

MUCEZÍ, mucezesc, vb. IV. Intranz. și refl. A prinde mucegai; a (se) mucegăi. ♦ Fig. A trăi inactiv, a duce o viață monotonă; a lâncezi. – Din muced.

MUCEZÍ, mucezesc, vb. IV. Intranz. și refl. A prinde mucegai; a (se) mucegăi. ♦ Fig. A trăi inactiv, a duce o viață monotonă; a lâncezi. – Din muced.

mucezi vir [At: VARLAAM, C. 37 / Pzi: ~zesc / E: muced] 1-2 A (se) mucegăi. 3-4 (Fig; d. oameni) A sta multă vreme în același loc, ducând o viață monotonă, ștearsă, lipsită de activitate. 5-6 (Reg; d. metale) A (se) oxida.

MUCEZÍ, mucezesc, vb. IV. Intranz. și refl. A deveni muced, a prinde mucegai; a (se) mucegăi. Privii lung și jalnic cărțile... mucezite de umezeală. DEMETRESCU, O. 100. Hainele de pe dînsa se hărtăniseră, se muceziseră și se putreziseră. ISPIRESCU, E. 144. 2. Fig. A trăi inactiv, a duce o viață monotonă, a lîncezi. [Exploatatorii] au poliția care ne burdușește, și armata care trage în noi și pușcăriile în care ne aruncă să mucezim. PAS, Z. IV 203. M-am scandalizat cînd am văzut cum te-au lăsat toți să mucezești într-o puturoșenie de tîrg. C. PETRESCU, C. V. 105. Mă mucezisem la țară, la Bîrzoieni. ALECSANDRI, T. I 309.

A MUCEZÍ ~ésc intranz. 1) A deveni muced; a se acoperi cu mucegai; a mucegăi. 2) fig. (despre mărfuri) A sta mult pe rafturile magazinelor fără a se vinde. 3) fig. (despre oameni) A trăi mult timp în același loc ducând o viață inactivă. /Din muced

mucezésc v. intr. (d. muced). Mucegăesc, devin muced.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mucezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mucezésc, imperf. 3 sg. mucezeá; conj. prez. 3 mucezeáscă

mucezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mucezésc, imperf. 3 sg. mucezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. mucezeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MUCEZIT adj. mucegăit, mucezit, (rar) mucegăios, (reg.) mucegărit, (Olt. și Munt.) sfoiegit. (Aliment ~.)

MUCEZIT s. mucegăire, mucezire. (~ unui aliment.)

mucezi vb. a (se) mucegăi, (reg.) a (se) mucuri, (Olt.) a (se) sfoiegi. (Un aliment care s-a ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mucezít, -ă, muceziți, -te, adj. – Mucegăit, alterat. – Din mucezi.

mucezí, mucezesc, vb. tranz., refl. – A mucegăi; a se strica, a se altera. – Din muced (DEX, MDA).

Intrare: mucezit (adj.)
mucezit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mucezit
  • mucezitul
  • mucezitu‑
  • mucezi
  • mucezita
plural
  • muceziți
  • muceziții
  • mucezite
  • mucezitele
genitiv-dativ singular
  • mucezit
  • mucezitului
  • mucezite
  • mucezitei
plural
  • muceziți
  • muceziților
  • mucezite
  • mucezitelor
vocativ singular
plural
Intrare: mucezit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mucezit
  • mucezitul
  • mucezitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mucezit
  • mucezitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mucezi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mucezi
  • mucezire
  • mucezit
  • mucezitu‑
  • mucezind
  • mucezindu‑
singular plural
  • mucezește
  • muceziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mucezesc
(să)
  • mucezesc
  • mucezeam
  • mucezii
  • mucezisem
a II-a (tu)
  • mucezești
(să)
  • mucezești
  • mucezeai
  • muceziși
  • muceziseși
a III-a (el, ea)
  • mucezește
(să)
  • mucezească
  • mucezea
  • mucezi
  • mucezise
plural I (noi)
  • mucezim
(să)
  • mucezim
  • mucezeam
  • mucezirăm
  • muceziserăm
  • mucezisem
a II-a (voi)
  • muceziți
(să)
  • muceziți
  • mucezeați
  • mucezirăți
  • muceziserăți
  • muceziseți
a III-a (ei, ele)
  • mucezesc
(să)
  • mucezească
  • mucezeau
  • mucezi
  • muceziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mucezit (adj.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Satan afurisit Cu-a sa jertfă se aruncă în băltoiul mucezit. ALECSANDRI, P. I 13.
      surse: DLRLC
    • Iacă stăpînul călare Că-mi aduce de mîncare Mălai negru zguruit Și uscat și mucezit. ANT. LIT. POP. I 57.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi mucezi
    surse: DEX '98 DEX '09

mucezit (s.n.)

etimologie:

mucezi

  • 1. A prinde mucegai; a (se) mucegăi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mucegăi mucuri sfoiegi attach_file 2 exemple
    exemple
    • Privii lung și jalnic cărțile... mucezite de umezeală. DEMETRESCU, O. 100.
      surse: DLRLC
    • Hainele de pe dînsa se hărtăniseră, se muceziseră și se putreziseră. ISPIRESCU, E. 144.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat A trăi inactiv, a duce o viață monotonă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lâncezi attach_file 3 exemple
      exemple
      • [Exploatatorii] au poliția care ne burdușește, și armata care trage în noi și pușcăriile în care ne aruncă să mucezim. PAS, Z. IV 203.
        surse: DLRLC
      • M-am scandalizat cînd am văzut cum te-au lăsat toți să mucezești într-o puturoșenie de tîrg. C. PETRESCU, C. V. 105.
        surse: DLRLC
      • Mă mucezisem la țară, la Bîrzoieni. ALECSANDRI, T. I 309.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat (Despre mărfuri) A sta mult pe rafturile magazinelor fără a se vinde.
      surse: NODEX

etimologie:

  • muced
    surse: DEX '98 DEX '09