2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MORÚĂ, morue, s. f. Pește din mările arctice din al cărui ficat se extrage untura de pește; cod2 (Gadus morrhua). – Din fr. morue.

MORÚĂ, morue, s. f. Pește din mările arctice din al cărui ficat se extrage untura de pește; cod2 (Gadus morrhua). – Din fr. morue.

moruă sf [At: ATILA, P. 438 / E: fr morue] Pește din mările arctice, care ajunge până la lungimea de un metru și jumătate și din al cărui ficat se extrage untura de pește (Gadus morrhua).

MÓRUĂ s.f. (Zool.) Pește teleostean marin, ajungând până la 1,5 m, cu trei înotătoare dorsale, care trăiește în nordul Oceanului Atlantic. [Pron. -ru-ă. / < fr. morue, cf. lat. morrhua].

MORÚĂ s. f. cod2. (< fr. morue)

MORÚĂ ~e f. Pește din mările arctice din al cărui ficat se obține untura de pește. /<fr. morue


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

morúă (pește) (-ru-ă) s. f., g.-d. art. morúei (-ru-ei); pl. morúe

morúă s. f., g.-d. art. morúiei; pl. morúe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MORUĂ s. (IHT.; Gadus morrhua) cod, (înv., în Transilv.) ștocfiș.

Intrare: morua
morua
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: moruă
  • silabație: mo-ru-ă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moruă
  • morua
plural
  • morue
  • moruele
genitiv-dativ singular
  • morue
  • moruei
plural
  • morue
  • moruelor
vocativ singular
plural

moruă

  • 1. Pește din mările arctice din al cărui ficat se extrage untura de pește; cod (Gadus morrhua).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: cod (pește) ștocfiș

etimologie: