2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

mortasif sm vz mortasip

mortasap sm vz mortasip

mortasip sm [At: (a. 1693) IORGA, S. D. VII, 184 / V: (înv) ~sap, (reg) ~sif, murtasâp / Pl: ~i / E: cf ngr μορτασίπις] Cantaragiu și încasator al unor taxe publice, în epoca fanariotă.

murtasâp sm vz mortasip

mortasíp m. (ngr. murtasipis, cîntăritor de mărfurĭ, turc. ar. mühtesib, inspector de alimente și măsurĭ, d. ar. hysab, socoteală). Vechĭ. Cîntăritor public al mărfurilor. – Și -sif (rev. I. Crg. 4, 377).

Etimologice

mortasip (-pi), s. m. – Inspector, controlor. Ngr. μουτσίπης, din tc. (arab.) mühtesib (Șeineanu, II, 81; Gáldi 212). Sec. XVIII, înv.Der. mortasipie, s. f. (serviciu de măsuri și greutăți; impozit pe greutate).

Regionalisme / arhaisme

mortasip s.f. (înv.) cântăritor public de mărfuri.

Tezaur

MORTASÍF s. m. v. mortasip.

MORTASÍP s. m. Cantaragiu și încasator al unor taxe publice, în epoca fanariotă. 87 lei lui Gheorghi murtasîp (a. 1693). IORGA, S. D. VII, 184. Iară vameșii și mortasapii din țara de Sus. . . să nu cuteze a cere vama (a. 1759). GALDI, M. PHAN. 212. Mortasipii le fac catahrisis, luîndu-le vamă cu asupră (a. 1822). DOC. EC. 250. La 4 mortasipi orînduiți pe la barierile celor mari 4 poduri pe 7 luni [s-au plătit] cîte lei 30 (a. 1846). ib. 911. Vătaf de mortasifi. I. CR. IV, 377. - Pl.: mortasipi. - Și: (regional) mortasif, (învechit) mortasáp, murtasîp s. m. Cf. ngr. μορτασίπις,

Intrare: mortasif
mortasif
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mortasip
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mortasip
  • mortasipul
  • mortasipu‑
plural
  • mortasipi
  • mortasipii
genitiv-dativ singular
  • mortasip
  • mortasipului
plural
  • mortasipi
  • mortasipilor
vocativ singular
plural
mortasif
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mortasap
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
murtasâp
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)